www.evangluth.ro

2017. május. 26., péntek

Képgaléria


 

Canonul

CANONUL, NORMELE

BISERICII EVANGHELICE-LUTHERANE DIN ROMÂNIA

 

REGULAMENT ORGANIC

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

Denumire, autodefinire

 

1. §.(a) Denumirea Bisericii: Biserica Evanghelică-Lutherană din România (RELE).

(b) Biserica Evanghelică-Lutherană din România este comunitatea organizată cu scopul practicării religiei de către credincioşii evanghelici, parte a bisericii lui Isus Cristos.

 

2. § Învăţăturile şi slujirea Bisericii Evanghelice-Lutherane din România se bazează pe Sfânta Scriptură, în spiritul simbolurilor curentului lutheran al Reformei. Pe lângă Simbolurile Ecumenice ale Credinţei: Crezul Apostolic, Crezul Niceano-Constantinopolitan şi Crezul Athanasian, consideră că cele mai importante documente de credinţă sunt Confesia Augustană Neschimbată şi Catehismul Mic al lui Martin Luther.

 

3. §. (a) Pe baza identităţii confesionale, Biserica Evanghelică-Lutherană din România funcţionează în comunitate de amvon şi sacramente cu Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (Biserica Evanghelică Săsească din Transilvania), cu Biserica Evanghelică-Lutherană din Ungaria şi cu toate bisericile membre ale Federaţiei Mondiale Lutherane, respectiv cu bisericile evanghelice-lutherane din alte ţări.

(b) Biserica Evanghelică-Lutherană din România funcţionează în comunitate de amvon şi sacramente cu Biserica Reformată din România, această legătură fiind bazată pe tradiţiile istorice seculare, precum şi cu bisericile care acceptă Concordatul de la Leuenberg.

(c) Pe baza credinţei în Isus Cristos, Biserica Evanghelică-Lutherană din România întreţine legături frăţeşti cu celelalte biserici creştine. Menţine legături ecumenice cu bisericile din România şi din străinătate, în primul rând cu acele biserici care aparţin Consiliului Mondial al Bisericilor şi Conferinţei Bisericilor Europene.

 

4. §. (a) Biserica Evanghelică-Lutherană din România consideră că misiunea sa primită de la Isus Cristos este de a propovădui în mod corect şi din convingere Evanghelia către fiecare suflet, de a împărtăşi Sacramentele conform învăţăturilor lui Cristos şi de a practica faptele dragostei ca rod al credinţei, conform învăţăturilor şi pildelor date de Domnul Isus Cristos. Fiecare membru al bisericii şi funcţionar bisericesc este responsabil pentru înfăptuirea acestora.

(b) Biserica Evanghelică-Lutherană din România consideră că sarcina sa este de a organiza serviciile divine, munca misionară şi diaconică organizată, educaţia în spirit evanghelic-lutheran şi pregătirea pentru serviciul bisericesc, cu respectarea libertăţii practicării teologiei.

(c) Biserica Evanghelică-Lutherană din România respectă Constituţia şi legile României. În spiritul Constituţiei României, Biserica Evanghelică-Lutherană din România este independentă şi autonomă în privinţa organizării interne, a legilor, a regulamentelor şi normelor proprii, precum şi a conducerii şi disciplinei sale interne.

Membrii şi organizarea bisericii

 

5. §. Sunt membri ai Bisericii Evanghelice-Lutherane din România persoanele de etnie maghiară, slovacă, germană, română şi de altă naţionalitate care:

(a) au primit taina botezului;

(b) îşi manifestă personal apartenenţa la Biserica Evanghelică-Lutherană din România prin intermediul confirmării sau prin declaraţie de adeziune.

(c) acceptă, mărturisesc şi respectă învăţăturile Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

 

6. §. Apartenenţa la biserică încetează prin deces, prin părăsirea bisericii sau prin excludere disciplinară.

 

7. §. (a) Apartenenţa la Biserica Evanghelică-Lutherană din România se materializează prin apartenenţa la o parohie.

(b) Este membră a unei parohii din cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România persoana care locuieşte pe teritoriul acelei parohii şi participă în mod activ, spiritual şi material, la susţinerea vieţii şi activităţii comunităţii bisericeşti.

(c) Membrii parohiilor îşi exercită dreptul de vot doar într-o singură parohie, respectiv pe teritoriul acelei parohii sau al diasporei unde îşi au domiciliul stabil.

 

8. §. (a) Membrii Bisericii se organizează în parohii. Parohiile alcătuiesc protopopiatele, iar protopopiatele alcătuiesc eparhia.

(b) Organizarea credincioşilor în parohii sau filii, împărţirea circumscripţiilor de diasporă între parohii, respectiv repartizarea parohiilor în protopopiate sunt stabilite de prezbiteriul eparhial.

(c) Parohiile, protopopiatele şi eparhia, respectiv instituţiile legal înfiinţate de acestea sunt persoane juridice, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Limba de oficiere

 

9. §. (a) În comunităţile bisericeşti din cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România limba de oficiere a slujbei este limba maghiară, slovacă, germană, respectiv română, în funcţie de limba maternă şi de tradiţiile membrilor parohiei.

(b) Decizia privind limba în care se oficiază slujba în cadrul unei comunităţi bisericeşti, respectiv într-o parohie, filie sau diasporă, aparţine adunării generale parohiale, respectiv - la cererea comunităţii de diasporă şi în baza opiniei prezidiului protopopial - prezbiteriului eparhial.

Autoguvernarea bisericii

 

10. §. Biserica Evanghelică-Lutherană din România este o organizaţie autonomă care îşi gestionează toate problemele proprii şi îşi alcătuieşte Canonul, legile şi regulamentele interne specifice.

 

11. §. (a) În cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România guvernarea bisericii se realizează în baza principiului sinodo-prezbiterial conform căruia, în condiţiile prevăzute în Canon, fiecare membru al comunităţii bisericeşti are dreptul de a participa la conducerea bisericii în mod direct sau prin reprezentanţii săi legali.

(b) Organizarea şi funcţionarea Bisericii Evanghelice-Lutherane din România respectă principiul parităţii, respectiv influenţa egală a elementului clerical şi laic.

 

12. §. (a) Sinodul este organul decizional suprem, cu rol de reprezentare şi administrare, legislativ şi electoral.

(b) Adunarea generală este organul electoral suprem al parohiei şi al protopopiatului, cu rol de reprezentare şi administrare.

 

13. §. Prezbiteriul este organul de guvernare şi executiv al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, la toate nivelele.

 

14. §. (a) Biserica Evanghelică-Lutherană din România are la toate nivelele prezidii alese, formate din funcţionari clerici şi laici. La nivelul parohiilor, acestea se compun din preot şi curatorul parohial, la nivelul protopopiatelor din protopop şi curatorul protopopial, iar la nivelul eparhiei din episcop şi curatorul eparhial, precum şi din suplinitorii legali ai acestora.

(b) Copreşedinţii sunt membrii prezidiului cu drepturi egale care reprezintă comunitatea ce i-a ales şi organele legale ale acesteia în faţa autorităţilor, ei fiind competenţi de a le convoca, de a le prezida pe bază de înţelegere, de a semna împreună, în numele acestora, documente oficiale şi de a administra toate problemele bisericii, pe bază consensuală.

 

15. §. Oficiile de administrare ale Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt:

(a) la nivel parohial: Oficiul Parohial,

(b) la nivel protopopial: Oficiul Protopopial,

(c) la nivel eparhial: Oficiul Episcopal.

 

16. §. Parohiile, protopopiatele şi eparhiile au dreptul de a înfiinţa şi susţine instituţii caritative, de misiune internă şi externă, sau alte instituţii cu scop religios, instituţii de învăţământ public şi de formare a personalului propriu, case de pensii, edituri de carte şi reviste, ateliere media, respectiv unităţi economice.

Funcţionarea instituţiilor şi organizaţiilor enumerate este reglementată prin legi şi norme separate adoptate de Sinod în conformitate cu legislaţia României şi ca atare, acestea aparţin corpului bisericii şi sunt conduse, guvernate şi supravegheate de organele şi autorităţile bisericeşti.

 

17. §. În interesul serviciului bisericesc şi al conducerii, Biserica Evanghelică-Lutherană din România organizează comisii consultative.

 

18. §. La nivelul parohiilor, judecata şi disciplina bisericească revine Comisiei de Disciplină Parohială care este formată din membri aleşi din cadrul prezbiterilor. La nivelul protopopiatelor, judecata şi disciplina bisericească sunt de competenţa Comisiei de disciplină protopopială, la nivelul eparhiei de competenţa Comisiei de disciplină generală (eparhială), iar la cel mai înalt nivel, a Comisiei de disciplină extraordinară.

 

19. §. (a) La fiecare adunare generală, adunare prezbiterială, respectiv la fiecare adunare regulamentară a comisiilor este obligatorie încheierea unui proces-verbal care va trebui să cuprindă în mod obligatoriu lista celor prezenţi cu drept de vot, prezidiul, secretarii, cei care semnează pentru conformitate, respectiv propunerile şi hotărârile luate.

(b) Câte un exemplar al procesului verbal va fi trimis autorităţilor bisericeşti superioare.

 

20. §. (a) La adunările bisericeşti, voinţa legal manifestată a majorităţii celor cu drept de vot este decisivă.

(b) În funcţii ecleziastice pot fi aleşi, respectiv la alegerile bisericeşti au drept de vot doar acei membri ai bisericii care au împlinit vârsta de 18 ani şi contribuie în mod regulat la susţinerea bisericii.

(c) La adunările bisericii votul este, de regulă, deschis.

(d) În probleme materiale sau principiale importante, prezidiul poate dispune votul nominal.

(e) La cererea celor interesaţi sau în baza deciziei prezidiului, în probleme legate de alegeri şi în probleme personale se poate dispune votul secret, cu aprobarea adunării generale.

 

21. §. (a) Adunarea Generală sau Sinodul poate lua hotărâri valabile doar în problemele care se află pe ordinea de zi.

(b) Hotărârea Adunării generale, respectiv a Sinodului poate fi modificată doar de o nouă adunare generală sau de un nou Sinod.

(c) Hotărârile privind alegerile pot fi anulate de organele competente doar pe cale disciplinară.

 

22. §. (a) Hotărârile Adunării generale, respectiv ale Sinodului intră în vigoare prin pronunţare în cadrul adunării.

(b) Hotărârile şi dispoziţiile administrative ale altor autorităţi bisericeşti intră în vigoare prin comunicarea hotărârii sau a dispoziţiei (pronunţare, respectiv înmânare).

(c) Rezultatul votului intră în vigoare doar după împlinirea termenului de contestaţie de 15 zile de la pronunţarea rezultatului votului, iar în caz de contestaţie se va aştepta decizia autorităţii competente pentru investigarea validităţii votului.

Serviciul preoţesc

 

23. §. (a) Isus Cristos a orânduit un serviciu special pentru propovăduirea Evangheliei şi împărtăşirea sacramentelor. Conform ordinii bisericeşti, acest serviciu este efectuat de preotul regulamentar hirotonit în acest sens.

(b) Hirotonirea este dreptul şi sarcina exclusivă a episcopului.

(c) Poate fi hirotonit doar acel membru cu moralitate ireproşabilă al bisericii care dispune de pregătire teologică corespunzătoare, după cel puţin un an de serviciu practic în cadrul candidaturii la preoţie şi după susţinerea examenului bisericesc. Comisia teologică analizează şi aptitudinea candidatului pentru serviciul preoţesc şi face propuneri episcopului cu privire la hirotonirea candidatului.

(d) Candidatul dobândeşte statutul şi diploma de preot cu ocazia hirotonirii.

(e) Caracterul de vocaţie al serviciului preoţilor şi dreptul împărtăşirii sacramentelor sunt identice, indiferent de locul angajării şi de competenţa de guvernare a bisericii.

(f) Îndeplinirea atribuţiilor bisericeşti reprezintă dreptul şi sarcina specifică a preotului aflat în slujba bisericii: propovăduirea publică a învăţăturii lui Dumnezeu, împărtăşirea sacramentelor, dezlegarea de păcate, binecuvântarea căsniciilor bisericeşti, oficierea înmormântărilor bisericeşti şi pastoraţia credincioşilor.

 

24. §. În caz de nevoie, episcopul poate hirotoni în funcţia de levit, pe bază de examen, un membru al bisericii cu pregătire teologică parţială, apt pentru această funcţie şi cu moralitate ireproşabilă, şi îl poate numi pentru serviciu preoţesc în calitate de capelan.

 

25. §. În interesul edificării comunităţii bisericeşti, episcopul poate împuternici studenţi la teologie sau - la cererea parohului - laici din rândul membrilor devotaţi şi competenţi ai comunităţii în vederea oficierii serviciul divin auxiliar (propovăduirea Cuvântului şi împărtăşirea sacramentelor).

 

26. §. Preoţii parohi şi preoţii parohi suplinitori sunt învestiţi de către protopop, cu aprobarea episcopului, iar capelanii, candidaţii la preoţie şi laicii împuterniciţi pentru oficierea serviciului divin, sunt învestiţi de către preotul paroh, în cadrul unei slujbe şi a adunării generale parohiale.

 

27. §. Episcopul exercită drept de supraveghere asupra învăţăturilor, asupra efectuării serviciului divin şi asupra comportamentului etic al preotului, capelanului, al candidatului la preoţie, al levitului respectiv al laicului împuternicit pentru oficierea serviciului divin auxiliar.

 

28. §. Preoţii hirotoniţi şi leviţii respectiv candidaţii la preoţie:

(a) au dreptul şi obligaţia exclusivă de a purta ţinuta liturgică prescrisă, respectiv permisă de biserică cu ocazia serviciului divin;

(b) să se abţină de la orice activitate sau acţiune ce contravine vocaţiei lor sfinte, sau care poate împiedica pregătirea slujirii, a îndeplinirii sarcinilor oficiale şi poate tulbura relaţia cu credincioşii;

(c) să fie demni de vocaţia de preot în privinţa înfăţişării, a ţinutei şi a comportamentului lor;

(d) pot avea ocupaţii secundare doar cu permisiunea prezidiului protopopial.

Protopopul este obligat să anunţe prezidiului eparhial permisele acordate în acest fel. În cazul în care ocupaţia secundară permisă este reproşabilă din punctul de vedere al interesului bisericesc general, ea poate fi interzisă de Prezidiul Eparhial;

(e) de regulă, preotul sau candidatul la preoţie evanghelic-lutheran poate încheia căsătorie cu o persoană evanghelică. Pentru încheierea căsătoriei este nevoie de permisiunea anticipată a episcopului;

(f) de regulă, preotul nu poate să-şi desfacă căsătoria. În caz excepţional episcopul poate da dezlegare de sub această interdicţie.

(g). îşi pot exercita funcţia până la vârsta de 70 de ani.

 

29. §. (a) De regulă, preotul, preotul suplinitor, capelanul, levitul şi candidatul la preoţie sunt salariaţi ai bisericii.

(b) Preotul paroh are dreptul la locuinţă de serviciu, ale cărei cheltuieli de întreţinere vor fi asumate de biserică pe baza unei hotărârii prezbiteriale.

 

30. §. Preoţii îşi păstrează calitatea de preot şi după pensionare. La cerere, cu acordul preotului competent, pot îndeplini sarcini preoţeşti şi pot oficia slujbe.

 

31. §. Preotul care a renunţat  la serviciul bisericesc sau care este caterisit ca urmare a unei proceduri disciplinare îşi pierde statutul de preot, nu poate oficia serviciul preoţesc, nu poate purta ţinuta liturgică şi nu poate folosi titlul de preot.

 

32. §. În cazul în care posesorul diplomei de preot nu a fost angajat bisericesc neîntrerupt timp de cinci ani, este necesară examinarea din partea Consiliului Teologic şi aprobarea episcopului pentru reluarea funcţiei de preot.

 

Funcţionarii şi angajaţii parohiei

 

33. §. (a) Pot îndeplini funcţii bisericeşti doar acei membri majori ai bisericii, de moralitate ireproşabilă, care corespund condiţiilor cerute de funcţie, participă regulat la viaţa bisericii de cel puţin 3 ani şi contribuie material la susţinerea bisericii.

(b) Alegerea în funcţii bisericeşti este valabilă pe o perioadă de 6 ani, cu excepţia cazurilor în care Canonul prevede altfel.

(c) Realegerea este permisă.

(d) Funcţionarul care lipseşte nemotivat de la 3 adunări consecutive convocate regulat îşi pierde funcţia dobândită în urma alegerilor.

 

34. §. (a) Biserica poate angaja în serviciul ei personal plătit, de preferinţă din rândul membrilor comunităţii.

(b) Pot fi angajate doar persoane majore, de moralitate ireproşabilă, care corespund condiţiilor cerute de serviciu.

(c) Biserica pretinde angajaţilor săi să participe activ la viaţa comunităţii parohiale în care îşi efectuează serviciul sau pe al cărei teritoriu îsi au domiciliul stabil, după puterile şi capacităţile lor.

 

35. §. Cu ocazia instalării în funcţie, funcţionarii şi angajaţii trebuie informaţi într-un mod care poate fi dovedit asupra drepturilor şi obligaţiilor ce le revin.

 

36. §. Fiecare funcţionar şi angajat al bisericii este răspunzător pentru pagubele cauzate în mod intenţionat sau din neglijenţă bisericii.

II. PAROHIA (Comunitatea bisericească)

 

37. §. (a) Parohia este comunitatea religioasă organizată legal pentru practicarea în comun a religiei de către credincioşii evanghelici-lutherani care locuiesc pe un teritoriu determinat.

(b) Parohia evanghelică-lutherană poate să îşi asume îngrijirea spirituală a tuturor creştinilor care solicită acest lucru.

 

38. §. (a) Orice persoană botezată după ritul evanghelic-lutheran, respectiv care şi-a manifestat intenţia de aderare şi care nu s-a mutat din localitate sau nu şi-a manifestat intenţia de părăsire a cultului este considerată membră a parohiei.

(b) Sunt consideraţi membri cu drept de vot ai parohiei doar acei membri botezaţi şi confirmaţi ai bisericii care contribuie material la susţinerea parohiei în mod regulat.

 

39. §. (a) Drepturile membrilor parohiilor sunt: pot participa la serviciile divine, pot beneficia de mijloacele harului, pot face uz de serviciile oficiale ale preotului şi ale funcţionarilor bisericii, se pot folosi de instituţiile bisericeşti, pot exercita în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare dreptul de a alege şi de a fi ales, pot deveni naşi după confirmare, în caz de prejudicii religioase pot cere protecţia autorităţilor bisericeşti competente.

(b) Obligaţiile membrilor parohiilor sunt: să ducă o viaţă religioasă şi morală adecvată, să participe la serviciile divine, să se folosească de mijloacele harului, să se îngrijească de botezul şi educarea religioasă a copiilor, să promoveze interesele bisericii, să respecte normele, regulamentele şi dispoziţiile legale emise de autorităţile bisericeşti.

 

40. §. Felurile parohiei:

(a) Parohie, care dispune de prezbiteriu organizat şi oficiu parohial permanent, organul său decizional fiind adunarea generală.

(b) Filie, care aparţine de oficiul parohial al unei parohii, având prezbiteriu şi adunare generală proprie.

(c) Credincioşii evanghelici-luterani care trăiesc în afara teritoriului parohiei constituie diaspora bisericii. În general, diaspora aparţine de cea mai apropiată parohie şi constituie parte integrantă a acesteia.

(d) în caz de alegeri atât parohia mamă, cât şi filia dispun de un vot.

 

41. §. Organizarea credincioşilor în parohii sau filii, împărţirea circumscripţiilor de diasporă între parohii, respectiv arondarea parohiilor unor protopopiate este stabilită de către prezbiteriul eparhial, luând în considerare propunerile prezbiteriilor protopopiale competente.

 

42. §. Fiecare parohie este obligată să contribuie la suportarea cheltuielilor bisericii, în măsura stabilită de prezbiteriul eparhial.

 

Adunarea generală a parohiei

 

43. §. Adunarea generală este organul reprezentativ, administrativ şi elector suprem al parohiei.

 

44. §. (a) Adunarea generală a parohiei este alcătuită din membrii cu drept de vot ai parohiei.

(b) Prezidiul adunării generale a parohiei: preotul paroh şi curatorul parohial, respectiv suplinitorii legali ai acestora.

 

45. §. (a) Adunarea generală a parohiei se convoacă cel puţin o dată pe an, însă în caz de nevoie se poate întruni în şedinţă de mai multe ori.

(b) În general adunarea generală a parohiei este convocată de prezidiul parohiei, iar în cazuri excepţionale, din motive bisericeşti, aceasta poate fi convocată şi de autorităţile bisericeşti superioare, şi anume de prezidiul protopopial sau de prezidiul eparhial, care prezidează la acestea.

(c) În cazul alegerii preoţilor, adunarea generală a parohiei este convocată de prezidiul protopopiatului, care o prezidează.

(d) La cererea unei zecimi din membrii cu drept de vot, depusă în scris la oficiul parohial, prezidiul parohiei este obligat să convoace adunarea generală a parohiei în termen de o lună.

(e) De regulă, adunarea generală a parohiei trebuie să fie anunţată cu cel puţin o săptămână înainte, în lăcaşul de cult, cu ocazia serviciului divin de duminică sau de sărbătoare, cu indicarea exactă a ordinii de zi, prin afişare într-un loc vizibil şi prin anunţare.

(f) Adunarea generală electorală a parohiei, însă, va trebui anunţată cu ocazia a 3 servicii divine de duminică premergătoare.

46. §. Adunarea generală a parohiei este legal întrunită dacă a fost convocată regulamentar.

 

47. §. Atribuţiile adunării generale a parohiei:

(a) Propune şi alege prezbiteriul şi funcţionarii parohiei, respectiv alege prezidiul protopopial şi eparhial. Alege din rândurile proprii comisia de numărare a voturilor alcătuită din 5 membrii. Comisia de numărare a voturilor îşi alege preşedintele din sânul său.

(b) Îşi alege reprezentanţii la adunarea general protopopială, de atâtea ori câte doi reprezentanţi câte posturi regulate de preot paroh susţine, respectiv membrii supleanţi (pe jumătate atâţia câţi reprezentanţi), împuternicindu-i prin scrisoare de acreditare. Mandatul acestora este valabil pentru adunarea generală următoare.

(c) Dezbate raportul anual al preotului paroh privind viaţa parohiei şi activitatea sa preoţească.

(d) Dezbate raportul anual al curatorului parohial privind activitatea prezbiterului parohiei.

(e) Dezbate raportul anual al epitropului şi cenzorului parohiei privind situaţia financiară şi averea parohiei.

(f) Decide în toate cazurile privind construirea, înstrăinarea (vânzare-cumpărare, donaţie, schimb etc.), grevarea şi luarea, respectiv darea în chirie pe o durată mai mare de 5 ani de imobile şi supune decizia luată prezidiului protopopial şi a prezidiului eparhial spre aprobare.

(g) Stabileşte principalele puncte de referinţă, liniile directoare ale serviciului divin şi activităţile economice din cadrul parohiei.

(h) Aprobă sau modifică bugetul propus de prezbiteriul parohiei şi o supune prezidiului protopopial spre aprobare.

(i) Stabileşte statul de funcţii a parohiei şi îl înaintează prezidiului protopopial şi prezidiului eparhial spre aprobare.

(j) Pe baza dispoziţiilor autorităţilor protopopiale şi eparhiale, a rapoartelor de la punctele (c), (d), (e) şi (h), respectiv pe baza deciziei de la punctul f), dispune măsurile necesare şi verifică executarea acestora.

 

Prezbiteriul parohial

 

48.§ Prezbiteriul parohial este organul de guvernare, executiv şi disciplinar al parohiei.

 

49.§ (a) Membrii cu drept de vot ai prezbiteriului sunt: funcţionarii parohiei (preotul paroh, preotul supleant, candidatul la preoţie, levitul, curatorul parohial, curatorul secund, epitropul, epitropul secund, casierul, controlorul financiar, notarul) şi prezbiterii aleşi.

(b) Prezbiterii suplinitori aleşi sunt membri cu drept de consfătuire ai prezbiteriului.

(c) În caz de obstrucţionare a presbiterilor cu drept de vot, pentru ocaziile respective prezbiteriul îşi întregeşte rândurile dintre membrii suplinitori.

d) Funcţionarul parohiei care demisionează din funcţie îşi pierde calitatea de membru al prezbiteriului.

 

50. § (a) De regulă, adunarea prezbiterială parohială este convocată de prezidiul parohiei, care o prezidează.

(b) În cazul pregătirii alegerii preoţilor, adunarea prezbiterială parohială este convocată de prezidiul protopopial, care o prezidează.

(c) De regulă, membrii sunt convocaţi la şedinţa prezbiterială prin anunţare în biserică, sau în cazuri urgente, cu 24 de ore înaintea şedinţei, prin invitaţie scrisă sau prin telefon. Ordinea de zi a şedinţei trebuie publicată în toate cazurile.

51. § Şedinţa prezbiteriului nu este publică.

 

52. § Şedinţa prezbiteriului este legal întrunită dacă a fost convocată regulamentar şi sunt prezenţi jumătate plus 1 din membrii cu drept de vot.

 

53. § Atribuţiile prezbiteriului parohial:

(a) organizează şi coordonează activitatea misionară internă şi munca de diaconie;

(b) determină şi organizează, în conformitate cu hotărârile eparhiei, serviciile divine şi alte evenimente, sarcinile şi ocaziile desfăşurării educaţiei religioase, a pregătirii confirmaţiei, a activităţilor de tineret, a şcolii de duminică;

(c) împarte parohia în circumscripţii şi îi încredinţează pe prezbiterii şi prezbiterii suplinitori aleşi cu răspunderea pentru circumscripţii;

(d) înaintează propuneri în probleme de competenţa adunării generale a parohiei;

(e) ia măsuri ca hotărârile aduse de adunările generale parohiale, de adunările generale protopopiale şi de către Sinod să fie aplicate;

(f) elaborează bugetul parohiei;

(g) se îngrijeşte de mersul nestingherit al treburilor gospodăreşti din cadrul parohiei, de păstrarea, fructificarea tuturor valorilor, a averii mobile şi imobile a parohiei;

(h) stabileşte taxele pentru serviciile bisericeşti;

(i) stabileşte fişa postului, salariul şi retribuţia funcţionarilor şi angajaţilor parohiei în conformitate cu legile în vigoare şi cu hotărârile eparhiale.

(j) aprobă încheierea contractelor de muncă ale angajaţilor în conformitate cu prevederile art. 95.

(k) decide cu privire la problemele de disciplină a muncii ale angajaţilor laici, remuneraţi;

(l) exercită disciplina asupra membrilor parohiei;

(m) Dezbate toate cazurile privind construirea, înstrăinarea (vânzare-cumpărare, donaţie, schimb etc.), grevarea şi luarea, respectiv darea în chirie de imobile, după care le înaintează adunării generale parohiale în vederea luării une decizii.

(n) gestionează problemele care nu sunt de competenţa adunării generale şi pune în executare hotărârile adunării generale.

Prezidiul parohial

54. §. (a) Prezidiul este organul reprezentativ şi administrativ al parohiei.

(b) Membrii prezidiului: preotul paroh ales şi curatorul parohial, sau în caz de obstrucţionare, suplinitorii legali ai acestora.

 

 

 

55. §. Membrii prezidiului (copreşedinţii):

(a) sunt competenţi împreună să convoace adunarea generală şi prezbiteriul, şi să prezideze şedinţele acestora, pe bază de înţelegere;

(b) reprezintă împreună şi cu drepturi egale parohia şi organele legale ale acesteia în faţa autorităţilor.

(c) gestionează prin consens toate problemele parohiei;

(d) sunt competenţi să semneze acte oficiale în numele parohiei, respectiv a organelor legale ale acesteia.

 

56. §. În calitatea de copreşedinte, preotului paroh este suplinit de preotul suplinitor numit, iar curatorului parohial de curatorul secund al parohiei.

Oficiul Parohial

 

57. §. Oficiul Parohial este oficiul administrativ al parohiei.

 

58. §. (a) Preotul paroh, respectiv suplinitorul legal al acestuia sunt conducătorii Oficiului Parohial.

(b) Oficiul Parohial îşi desfăşoară activitatea cu caracter administrativ conform ordinii de lucru stabilite de prezbiteriul parohial şi aprobate de prezidiul protopopial.

(c) Oficiul Parohial se îngrijeşte de evidenţa precisă a registrelor de stare civilă, de gestionarea regulamentară a arhivei, a inventarului şi a activităţilor financiare.

(d) Oficiul Parohial al parohiei ţine o evidenţă separată a membrilor parohiei, separat a membrilor filiilor şi a circumscripţiei de diasporă care aparţin de parohie şi separat a membrilor cu drept de vot ai parohiei, pe care le înaintează, în formă actualizată, oficiului protopopial competent la fiecare 3 ani.

(e) Oficiul Parohial trebuie să deţină o evidenţă precisă a funcţionarilor, prezbiterilor şi angajaţilor parohiei.

 

Funcţionarii parohiei

 

59. §. (a) Funcţionarii parohiei sunt aleşi la propunerea prezbiteriului şi a adunării generale în anul electoral prevăzut de Canon, pe o perioadă de 6 ani, din rândul membrilor cu drept de vot ai parohiei, cu excepţia preotului paroh, respectiv a acelor preoţi care exercită serviciu de suplinitor, capelan şi levit pe o perioadă determinată, prin numire episcopală.

(b) Dacă din cauza scăderii numărului membrilor sau din alte motive prezbiteriul nu poate fi legal întrunit, prezidiul protopopiatului competent analizează situaţia şi propune prezbiteriului eparhial organizarea de alegeri prezbiteriale extraordinare. Prezidiul eparhial va dispune alegeri prezbiteriale extraordinare, iar mandatul prezbiteriului astfel ales este valabil până la sfârşitul ciclului electoral în curs.

 

60. §. Funcţionarii parohiei sunt învestiţi de preotul paroh, cu excepţia preotului paroh şi al preotului paroh suplinitor care sunt învestiţi de protopop. Învestirea se face cu ocazia serviciului divin şi a adunării generale.

Preotul paroh

 

61. §. (a) Preotul paroh este conducătorul spiritual şi administrativ al parohiei, fiind angajatul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

(b) Poate fi ales ca preot paroh doar preotul cu calificare teologică corespunzătoare (diplomă de preot), cu o vechime de cel puţin 5 ani în serviciul preoţesc, cu moralitate ireproşabilă şi hirotonit.

(c) Biserica şi parohia se îngrijesc de salariul şi remuneraţia preotului paroh, în conformitate cu hotărârea prezbiteriului eparhial.

(d) Vârsta de pensionare a preotului este egală cu vârsta de pensionare în vigoare aplicabilă în sistemul public de pensii. În caz de nevoie, aceasta poate fi prelungită anual de către prezidiul eparhial. Preoţii îşi pot îndeplini funcţia până la vârsta de 70 de ani.

 

62. §. Datoria preotului paroh:

(a) conduce viaţa morală şi cea care ţine de serviciul divin al parohiei;

(b) propovăduirea evangheliei şi distribuirea sacramentelelor „în vremuri potrivite şi nepotrivite";

(c) efectuarea serviciilor divine ordinare şi a serviciilor cazuale;

(d) efectuarea, organizarea şi coordonarea muncii misionare, diaconice, de educaţie religioasă, de confirmare, de tineret, a vizitelor familiale şi a vizitării bolnavilor, respectiv se îngrijeşte de executarea acestora;

(e) conduce Oficiului Parohial şi administraţia acesteia în conformitate cu legile bisericeşti şi dispoziţiile autorităţilor bisericeşti.

(f) reprezintă parohia şi interesele acesteia în viaţa publică, în faţa instituţiilor şi autorităţilor publice;

(g) ia atitudine şi combate manifestările, activităţile sau conflictele orientate împotriva crezului;

(h) organizează şi conduce activitatea prezbiteriului;

(i) se îngrijeşte de convocarea regulamentară a adunărilor prezbiteriale şi generale.

(j) respectă şi aduce la îndeplinire dispoziţiile şi hotărârile autorităţilor bisericeşti.

 

63. §. (a) Preotul paroh este obligat să anunţe curatorului parohial şi protopopului orice plecare din parohie care depăşeşte o zi (indiferent dacă este vorba de motive oficiale sau personale), şi totodată să specifice persona care va oficia serviciile divine pe timpul absenţei sale, respectiv persoana căreia credincioşii i se pot adresa în cazuri de urgenţă.

(b) În caz de nevoie, curatorul parohial se îngrijeşte de înştiinţarea preotului suplinitor.

 

64. §. (a) Preotul paroh este obligat să locuiască în casa parohială, iar cheltuielile, costurile aferente vor fi suportate de parohie.

(b) În caz de deces al preotului, familia acestuia va putea folosi casa parohială cel mult încă 6 luni.

 

65. §. (a) Dacă parohia solicită şi plăteşte doi sau mai mulţi preoţi parohi, adunarea generală a parohiei va decide prin vot şi asupra aceluia pe care îl consideră membru al prezidiului dintre preoţii săi aleşi. Sarcinile preşedintelui preot paroh ales:

- conduce oficiul parohial şi administraţia parohiei

- reprezintă parohia şi interesele acesteia în faţa diferitelor instituţii şi autorităţi.

- organizează şi conduce munca prezbiteriului şi adunării generale a parohiei.

(b) Fişa postului pentru colegii preoţi care slujesc în parohie este reglementată separat, de la caz la caz, de către prezidiul eparhial, în baza propunerii preoţilor vizaţi.

(c) În caz de obstrucţionare a preşedintelui preot paroh, acesta îşi desemnează suplinitorul dintre preoţii parohi aleşi ai parohiei.

Preotul suplinitor

 

66. §. (a) În caz de vacanţă a postului de preot paroh, episcopul numeşte pe o perioadă tranzitorie preotul suplinitor, după consultarea cu protopopul competent.

(b) Drepturile şi obligaţiile preotului suplinitor sunt identice cu cele ale preotului paroh.

Capelanul

 

67. §. (a) În baza mandatului primit din partea prezidiului eparhial, printre drepturile şi obligaţiile capelanului poate fi inclusă îndeplinirea tuturor activităţilor preoţeşti, sub îndrumarea şi supravegherea preotului paroh, a preotului suplinitor, respectiv a protopopului.

(b) Capelanul este membru din oficiu al prezbiteriului parohial.

(c) Capelanul este angajatul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

(d) Cu ocazia serviciilor divine îmbracă mantia de preot.

 

68. §. Capelanul este numit pe o perioadă determinată de episcop dintre preoţii hirotoniţi, dar încă nealeşi ai eparhiei:

(a) acolo unde serviciul preoţesc necesită acest lucru.

(b) din oficiu, pe lângă episcopul-vicar şi protopop, cu acordul acestora;

(c) în cazul unui post de preot paroh vacant, la cererea prezbiteriului parohial şi a preotului suplinitor.

(d) parohia şi biserica se îngrijesc de salarizarea şi remunerarea capelanului, asigurarea locuinţei şi cheltuililor aferente acesteia fiind în sarcina parohiei.

 

Preotul levit

 

69. a) În baza mandatului primit din partea prezidiului eparhial, printre drepturile şi obligaţiile preotului levit pot fi incluse îndeplinirea tuturor sarcinilor şi exercitarea tuturor drepturilor preoţeşti, sub îndrumarea şi supravegherea preotului paroh, a preotului suplinitor, respectiv a protopopului.

b) Este membru din oficiu al prezbiteriului parohial.

c) Este angajatul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România şi este numit de episcop pe perioadă determinată.

d) Parohia şi biserica se îngrijesc de salariul şi remuneraţia acestuia, iar locuinţa şi cheltuielile aferente acesteia sunt în sarcina parohiei.

e) Cu ocazia serviciilor divine îmbracă mantia de preot candidat.

Candidatul la preoţie (Preotul candidat)

 

70. §. (a) Candidatul la preoţie este acea persoană cu diplomă de teologie care s-a prezentat la episcop pentru serviciu preoţesc şi corespunde condiţiilor impuse de acest serviciu;

(b) Instruirea practică, introducerea în activitatea clericală, preoţească a candidatului la preoţie serveşte intereselor bisericeşti.

(c) Candidatul la preoţie poate fi numit doar lângă preotul paroh împuternicit de către prezidiul eparhial, la propunerea prezidiului protopopial.

(d) Toţi preoţii parohi trebuie să-şi asume pregătirea practică, consilierea candidaţilor dacă sunt însărcinaţi de prezidiului eparhial în acest sens.

(e) Candidatul la preoţie este numit de către episcop, cu indicarea drepturilor şi obligaţiilor acestuia.

 

71. §. (a) Candidatul la preoţie efectuează serviciul de practică lângă preotul paroh, sub îndrumarea şi supravegherea acestuia.

(b) Poate oficia toate serviciile divine şi distribuie sacramentele.

(c) Candidatul la preoţie trebuie implicat în toate serviciile bisericii şi în activitatea administrativă a oficiului parohial.

(d) Este membru din oficiu al prezbiteriului parohial.

(e) Cu ocazia serviciilor divine îmbracă mantia de preot candidat.

(f) Candidatul la preoţie este angajatul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

72. §. La cererea episcopului, preotul paroh întocmeşte un raport privind activitatea candidatului la preoţie, raport care este necesar pentru susţinerea examenului preoţesc.

 

73. §. (a) Parohia asigură locuinţă, respectiv cazare candidatului, pe cât posibil în locuinţa preotului.

(b) Parohia şi biserica  se îngrijesc de sprijinirea materială a candidatului la preoţie.

 

74. §. În caz de nevoie, candidatului la preoţie poate fi numit în funcţia de capelan.

Laici împuterniciţi pentru serviciul divin

 

75. §. (a) În interesul pregătirii preoţeşti, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, de Paşti şi de Rusalii episcopul îi împuterniceşte pe studenţii teologi pentru efectuarea serviciului de legaţie, studenţii fiind obligaţi la propovăduirea cuvântului divin în parohia aleasă, sub supravegherea preotului paroh, iar în caz de nevoie, la cererea preotului paroh, pot asista la ceremonia de împărtăşanie.

(b) Preotul paroh este obligat să-l primească pe legatul împuternicit de episcop.

 

76. §. (a) La cererea preotului paroh, pentru oficierea serviciul divin auxiliar, episcopul poate împuternici studenţii teologi din cadrul parohiei, respectiv şi laici din rândul membrilor demni şi capabili care din însărcinarea preotului paroh: oficiază serviciul de propovăduire a cuvântului divin şi - în caz de nevoie - pot asista preotul paroh la ceremonia de împărtăşanie.

(b) Împuternicirea episcopului este valabilă pentru o perioadă determinată, doar în cadrul parohiei vizate, pentru fiecare ocazie în parte, la cererea, respectiv cu acordul preotului paroh. Cei împuterniciţi pentru oficierea serviciul divin auxiliar nu sunt din oficiu membri ai prezbiterului parohial.

 

Curatorul parohial

 

77. §. Curatorul parohial este principalul reprezentant şi conducător laic al parohiei, iar în această calitate acţionează în conformitate cu prevederile art. 55.

 

78. §. (a) Obligaţia curatorului parohiei: consolidarea unităţii, solidarităţii în comunitate, ocrotirea valorilor morale, a prestigiului ei, coordonarea şi supravegherea activităţii funcţionarilor şi prezbiterilor parohiei, despre care raportează adunării generale.

(b) La adunările generale şi şedinţele prezbiteriului curatorul parohial este co-preşedinte cu preotul paroh, cu care, de comun acord, organizează şi gestionează treburile parohiei.

(c) În caz de nevoie, în cazul absenţei preotului, se îngrijeşte de anunţarea preotului suplinitor, desemnat regulamentar.

 

79. §. (a) Curatorul secund al parohiei este suplinitorul legal al curatorului parohial

(b) Dacă mandatul curatorului parohial încetează din orice motiv, se va dispune organizarea de alegeri. Până la alegerea noului curator parohial, funcţia va fi îndeplinită de curatorul secund.

Curatorul secund

 

80. §. (a) Curatorul secund al parohiei asistă curatorul parohial în toate activităţile sale, iar în cazul obstrucţionării curatorului parohial, este suplinitorul legal al acestuia.

(b) Dacă mandatul curatorului secund al parohiei încetează din orice motiv, prezbiteriul va mandata un curator secund din sânul său până la sfârşitul ciclului, respectiv până la noile alegeri.

Epitropul

 

81. §.(a) Epitropul parohiei este păzitorul şi responsabil de averea, bunurile materiale şi situaţia financiară a parohiei.

(b) Raportează cu privire la situaţia materială, economică a parohiei în cadrul şedinţelor prezbiteriului şi a adunărilor generale.

(c) Înaintează propuneri privind proiectul bugetului şi orice altă activitate economică, de ordin material, pentru ca averea parohiei să sporească, respectiv să rămână în echilibrul cuvenit.

(d) Epitropul secund al parohiei este suplinitorul legal al epitropului.

 

Epitropul secund

 

82. §. Epitropul secund al parohiei ajută epitropul parohiei în toate activităţile acestuia, iar în caz de obstrucţionare a epitropului, este suplinitorul legal al acestuia.

Casierul

 

83. §. (a) Casierul parohiei este administratorul casieriei parohiei.

 

Cenzorul

84. §. Cenzorul parohiei, împreună cu unul sau doi reprezentanţi ai prezbiteriului controlează regulat administrarea averii şi a casieriei parohiei şi raportează în faţa adunării generale.

Notarul

 

85. §. (a) Notarul parohiei întocmeşte procesele verbale ale şedinţelor prezbiteriului şi ale adunărilor generale şi le înaintează Oficiului Parohial în termenul fixat.

(b) În caz de obstrucţionare a notarului, prezidiul poate însărcina oricare membru al prezbiteriului cu îndeplinirea datoriilor de notar.

Prezbiterul şi prezbiterul supleant

 

86. §. (a) Prezbiterul şi prezbiterul supleant sunt funcţionari respectaţi ai parohiei, fiind responsabilii, organizatorii circumscripţiei determinate din cadrul comunităţii.

(b) Poate fi ales ca prezbiter sau prezbiter supleant doar membrul parohiei care a împlinit vârsta de 18 ani, are un mod de viaţă ireproşabil şi cu drept de vot.

.

(c) Prezbiterul sau prezbiterul supleant este obligat să participe la activitatea prezbiteriului conform talentului şi capacităţilor sale.

(d) Prezbiterul participă cu drept de vot, iar prezbiterul supleant doar cu drept de consfătuire la şedinţele prezbiteriului.

 

87. §. (a) Parohia poate avea cel puţin 7 şi cel mult 18 prezbiteri. Prezbiteriul se compune din funcţionarii şi prezbiterii aleşi, respectiv din prezbiterii supleanţi cu drept de consfătuire.

(b) Numărul prezbiterilor supleanţi reprezintă o treime din numărului prezbiterilor aleşi.

(c) Dacă numărul prezbiterilor scade sub 7, prezidiul protopopiatului competent analizează situaţia şi propune prezbiteriului eparhial organizarea de alegeri prezbiteriale extraordinare conform prevederilor art. 59. lit. b) şi, după caz, iniţierea procedurii disciplinare.

 

 

Angajaţii şi colaboratorii parohiei

 

Diaconul

88. §. (a) Diaconul este responsabilul, organizatorul serviciului de caritate al parohiei.

(b) În cazuri justificate poate fi şi angajatul plătit al parohiei.

(c) Nu este membru al prezbiteriului din oficiu.

Catihetul, colaboratorul parohiei

 

89. §. (a) În  funcţie de nevoi, parohia poate angaja catiheţi şi colaboratori ai parohiei.

(b) Pot fi angajaţi în această sferă de activitate doar persoane capabile şi cu pregătire corespunzătoare.

(c) În cazuri justificate catihetul, colaboratorul parohiei poate fi angajatul plătit al acesteia.

(d) Nu este membru al prezbiteriului din oficiu.

Consilierul juridic

 

90. §. (a) În caz de nevoie, pentru rezolvarea problemelor juridice, parohia poate mandata sau angaja un avocat sau consilier juridic, după caz, care va putea reprezenta parohia în faţa autorităţilor în cauze juridice alături de preotul paroh şi curatorul parohial.

(b) Nu este membru al prezbiteriului din oficiu.

Cantorul

 

91. §. (a) Cantorul este organizatorul şi conducătorul vieţii muzicale a parohiei.

(b) Cu ocazia serviciilor divine şi a cazualelor, conduce cântările comunităţii cu voce şi cu orgă (armoniu).

(c) Organizează şi conduce corul comunităţii (de copiii, tineret şi mixt, eventual şi orchestră), şi include serviciile acestora în viaţa liturgică.

(d) De asemenea, este însărcinat cu instruirea muzicală a copiilor, tinerilor şi a comunităţii.

(e) Organizează evenimente muzicale în comunitate şi pregăteşte muzica serbărilor religioase.

(f) Se îngrijeşte de întreţinerea instrumentelor muzicale ale bisericii.

(g) Îşi efectuează serviciile din toate punctele de vedere sub îndrumarea preotului paroh.

 

92. §. (a) Încheierea contractului de muncă al cantorul se aprobă de prezbiteriul parohial. Angajarea acestuai are loc pe bază de invitaţie sau concurs.

(b) Pot fi aleşi ca şi cantori doar persoane cu pregătire corespunzătoare şi diplomă.

(c) Nu este membru al prezbiteriului din oficiu.

93. §. De regulă, cantorul este salariatul parohiei.

94. §. (a) În cazul în care parohia nu poate ocupa regulamentar, prin alegeri, postul de cantor, prezbiteriul poate însărcina şi angaja provizoriu orice persoană competentă pentru efectuarea sarcinilor de cantor.

(b) Cantorul angajat provizoriu nu este membru al prezbiteriului.

95. §. Conform art. 53 lit. j), contractele de muncă ale colaboratorilor şi angajaţilor parohiei se aprobă de prezbiteriul parohial, cu aprobarea prealabilă a prezbiteriului eparhial.

Secretarul parohiei

 

96. §. (a) Dacă administraţia Oficiului Parohial o cere, parohia poate angaja un secretar pentru îndeplinirea sarcinilor de birou, respectiv de administrare din cadrul Oficiului Parohial.

(b) Secretarul parohiei îşi îndeplineşte sarcinile sub îndrumarea preotului paroh.

Administratorul

 

97. §. Administratorul poate fi angajat pentru menţinerea curăţeniei şi ordinii în biserică şi în spaţiile parohiale şi pentru efectuarea serviciilor de clopotar.

Alţi angajaţi

 

98. §. În funcţie de nevoi, prezbiteriul poate angaja şi alte persoane pentru îndeplinirea altor sarcini cu modificarea regulamentară a statului de funcţii.

 

99. §. Salariul şi renumeraţia angajaţilor parohiei se determină de prezbiteriul parohiei în conformitate cu hotărârile prezbiteriului eparhial, respectiv cu Canonul, Normele Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

III. PROTOPOPIATUL

 

100. §. Pentru o mai bună organizare şi supraveghere a activităţii misionare şi administrative, unirea mai multor comunităţi, parohii bisericeşti într-o autoritate superioară în vederea conducerii, administrării şi menţinerii ordinii bisericeşti formează protopopiatul.

 

101. §. Repartizarea parohiilor, filiilor şi a circumscripţiilor de diasporă în protopopiate se face de către prezbiteriul eparhial (vezi 41. §.).

 

102. §. Imobilele care constituie proprietatea protopopiatului, veniturile şi cheltuielile instituţiilor înfiinţate de aceasta, a unităţilor de ordin caritativ sau economice ş.a.m.d., se cuvin, respectiv sunt în sarcina parohiilor din cadrul protopopiatului, iar de împărţirea echitabilă a veniturilor şi cheltuielilor se îngrijeşte prezbiteriul protopopiatului.

Adunarea generală protopopială

 

103. §. Adunarea generală protopopială este organul suprem de reprezentare, administrare şi electoral al protopopiatului.

 

104. §. Membrii cu drept de vot ai adunării generale protopopiale sunt:

(a) prezidiul protopopiatului: protopopul şi curatorul protopopial sau suplinitorii legali ai acestora;

(b) preoţii aleşi şi numiţi aparţinând protopopiatului şi curatorii parohiilor sau suplinitorii legali ai acestora;

(c) reprezentanţii parohiilor, pe bază de alegeri. Fiecare parohie trimite de două ori atâţia reprezentanţi câte posturi regulare de preot paroh susţine. Totodată, şi filiile pot trimite câte doi reprezentaţi.

 

105. §. Membrii cu drept de consfătuire ai adunării generale protopopiale: toţi funcţionarii protopopiatului şi ai parohiilor aparţinătoare, respectiv membrii supleanţi mandataţi să substituie reprezentanţii.

 

106. §. (a) Protopopul şi curatorul protopopial prezidează adunarea generală protopopială.

(b) În caz de obstrucţionare sau vacanţă a posturilor acestora, prezidarea se face de către vice-protopop şi de curatorul protopopial secund.

(c) În caz de obstrucţionare a acestora, vor prezida preotul paroh şi curatorul parohial cu vechimea cea mai mare în funcţie dintre cei prezenţi.

 

107. §. Adunarea generală protopopială este convocată de către protopop şi curatorul protopopial, iar în caz de obstrucţionare, de către suplinitorii legali ai acestora, cu cel puţin o lună înainte, prin invitaţie trimisă fiecărui oficiu parohial, scrisoare care trebuie să conţină locul, data şi ordinea de zi exactă a adunării generale.

 

108. §. De regulă, adunarea generală protopopială are loc o dată pe an, însă poate fi convocată de atâtea ori de câte ori majoritatea parohiilor sau nevoia o cere.

 

109. §. Adunarea generală protopopială este legal întrunită dacă a fost convocată regulamentar şi sunt prezenţi jumătate + 1 din membrii cu drept de vot.

 

 

110. §. Competenţa adunării generale protopopiale:

(a) Îndrumă şi coordonează activitatea de misiune internă a parohiilor (serviciile divine, păstorirea diasporei, învăţământul religios, pregătirea confirmanzilor, munca de tineret, diaconia etc.)

(b) Dezbate raportul anual al protopopului privind activitatea protopopială, cea duhovnicească, spirituală din comunităţi, privind învăţământul confesional, educaţia religioasă, pregătirea confirmanzilor, munca de tineret, diaconia, păstorirea diasporei etc. din cadrul protopopiatului şi privind funcţionarea oficiilor parohiale, iar pe baza acestora trasează sarcinile necesare.

(c) Dezbate raportul curatorului protopopial, serviciul prezbiteriilor parohiale şi cel al prezbiteriului protopopial, iar pe baza acestora trasează sarcinile necesare.

(d) Dezbate raportul epitropului protopopial privind situaţia materială şi economică a instituţiilor aparţinând parohiilor şi protopopiatului, iar pe baza acestora trasează sarcinile necesare.

(e) Alege funcţionarii protopopiatului: vice-protopopul, curatorul secund protopopial, epitropul protopopial şi epitropul secund protopopial, consilierul juridic protopopial, referentul pentru tineret, referentul catehetic, referentul diaconic, 2 consultanţi de specialitate arhitecţi, secretarul protopopial, notarul, 2 cenzori (de preferinţă specialişti), membrii Comisiei de Disciplină Protopopială, precum şi delegaţii sinodali ai protopopiatului.

În caz de alegeri, alege din rândurile proprii comisia de numărare a voturilor alcătuită din 5 membrii. Comisia de numărare a voturilor îşi alege preşedintele din sânul său.

(f) Se îngrijeşte de întocmirea bugetului  şi a execuţiei bugetare a protopopiatului şi de acoperirea necesităţilor financiare. Aprobă şi adoptă bugetul şi bilanţul protopopiatului.

Prezbiteriul protopopial

 

111. §. (a) Prezbiteriul protopopial este organul executiv şi de guvernare al protopopiatului. Şedinţele prezbiteriului nu sunt publice.

(b) Membrii prezbiteriului protopopial sunt: toţi funcţionarii (demnitarii) protopopiatului, cu excepţia celor 2 inspectori financiari şi a membrilor Comisiei de Disciplină Protopopială.

 

112. §. (a) Prezidiul prezbiteriului protopopial: protopopul şi curatorul protopopial, iar în caz de obstrucţionare, suplinitorii legali ai acestora.

(b) Prezbiteriul protopopial este convocat de prezidiul protopopiatului prin invitaţie care trebuie să conţină locul, data şi ordinea de zi exactă a adunării.

(c) De regulă, prezbiteriul protopopial se întruneşte în şedinţă de două ori pe an, dar în caz de nevoie poate fi convocat oricând.

 

113. §. Prezbiteriul protopopial este legal întrunit dacă a fost convocat regulamentar şi sunt prezenţi cel puţin jumătate + 1 din membri.

 

114. §. Competenţa prezbiteriului protopopial:

(a) Pregăteşte punctele aflate pe ordinea de zi a adunării generale protopopiale şi le prezintă adunării generale împreună cu propunerile sale.

(b) Ia măsuri în mod autonom în toate cazurile care nu ţin de competenţa adunării generale, respectiv pentru care a primit împuternicire de la adunarea generală.

(c) Decide în primă instanţă cu privire la valabilitatea alegerilor parohiale, precum şi în cazul plângerilor împotriva hotărârilor sau deciziilor autorităţilor parohiale şi în cazul proceselor patrimoniale, iar dacă constată omisiuni din partea funcţionarilor sau angajaţilor bisericii, dispune cercetarea disciplinară.

(d) În spiritul directivelor stabilite de adunarea generală a protopopiatului, coordonează, orientează, şi ajută funcţionarea oficiilor parohiale, viaţa spirituală, activitatea diaconică şi economică a parohiilor.

(e) Verifică şi adoptă, sau retrimite spre corectare, cu menţionarea propunerilor proprii, bugetele parohiilor şi se îngrijeşte de întocmirea prevederilor de cheltuieli şi a execuţiei bugetare a protopopiatului, de implementarea acestora şi de acoperirea necesităţilor.

(f) Se îngrijeşte de executarea hotărârilor Sinodului şi ale prezbiteriului eparhial pe teritoriul protopopiatului.

(g) Se îngrijeşte de împărţirea echitabilă între parohii a încasărilor şi cheltuielilor imobilelor reprezentând proprietatea protopopiatului, respectiv a instituţiilor înfiinţate de acesta, şi a unităţilor caritative sau economice.

(h) Aprobă încheierea contractelor de muncă ale angajaţilor protopopiatului şi determină atribuţiile (fişa postului), salariul şi remuneraţia acestora în conformitate cu hotărârile prezbiteriului eparhial şi cu prevederile Canonului, Normelor Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

(i) Decide în cazurile de disciplina muncii care privesc salariaţii şi angajaţii protopopiatului, cu excepţia funcţionarilor angajaţi care sunt aleşi de adunarea generală.

(j) Face propuneri Prezbiteriului Eparhial referitor la organizarea credincioşilor în parohii şi filiale bisericeşti, respectiv la împărţirea circumscripţiilor de diasporă şi împărţirea parohiilor în protopopiate.

(k) Dispune alegerea protopopului şi a curatorului protopopial şi alege din rândurile proprii comisia de numărare a voturilor alcătuită din 5 membrii. Comisia de numărare a voturilor îşi alege preşedintele din sânul său.

l) Face propuneri pentru funcțiile protopopiale laice.

 

Prezidiul protopopial

 

115. §. Prezidiul este organul reprezentativ şi administrativ al protopopiatului.

 

116. §. Membrii prezidiului: protopopul şi curatorul protopopial, respectiv în caz de obstucţionare, suplinitorii legali ai acestora.

 

117. §. Protopopul şi curatorul protopopial, în calitate de prezidiu:

(a) sunt competenţi să convoace împreună adunarea generală şi prezbiteriul protopopial, respectiv consiliul curatorilor şi epitropilor parohiali, iar la şedinţele acestora prezidează pe bază de înţelegere;

(b) reprezintă împreună şi cu drepturi egale protopopiatul şi organele legale ale acestuia în faţa autorităţilor.

(c) administrează de comun acord toate treburile protopopiatului;

(d) sunt competenţi a semna în numele protopopiatului şi a organelor sale legale toate documentele oficiale;

(e) sunt competenţi ca împreună să iniţieze cercetarea disciplinară împotriva funcţionarilor şi angajaţilor parohiilor care aparţin de protopopiat şi cei ai protopopiatului;

(f) avizează cererile înaintate de parohii, respectiv circumscripţiile de diasporă prezbiteriului episcopiei cu privire la limba lor de oficiere;

(g) aprobă regimul de lucru al oficiilor parohiale;

(h) fac propuneri prezidiului eparhial cu privire la preoţii parohi care pot fi împuterniciţi pentru îndrumarea candidaţilor la preoţie;

(i) aprobă sau interzic ocupaţia secundară a preoţilor.

(j) În caz de nevoie pot convoca în conformitate cu prezentul regulament organic prezbiteriul, respectiv adunarea generală a oricărei parohi de pe teritoriul protopopiatului pe care le prezidează.

(k) Aprobă sau respinge hotărârile prezbiteriului parohial şi ale adunării generale parohiale privind construirea, înstrăinarea (vânzare-cumpărare, donaţie, schimb etc.), grevarea şi luarea, respectiv darea în chirie pe o durată mai mare de 5 ani de imobile şi le supune prezidiului eparhial spre aprobare. Hotărârea de respingere va trebui motivată în mod obligatoriu. Informează prezbiteriul protopopial cu privire la decizia luată.

 

Oficiul Protopopial

 

118. §. (a) Oficiul Protopopial este oficiul administrativ al protopopiatului.

(b) De regulă, Oficiul Protopopial se află la sediul parohial al protopopului ales.

(c) La cererea protopopului, prezbiteriul protopopial poate desemna şi un alt sediu.

 

119. §. (a) Protopopul este conducătorul Oficiului Protopopial.

(b) Oficiul Protopopial trebuie să deţină evidenţa precisă: a funcţionarilor şi angajaţilor protopopiatului, a preoţilor şi angajaţilor parohiilor, respectiv a funcţionarilor şi prezbiteriilor parohiale, a datei serviciilor divine, a orelor de religie, a pregătirilor de confirmaţie pentru fiecare parohie în parte şi a regimului de lucru al oficiilor parohiale.

(c) Îşi poate îndeplini funcţia până la vârsta de 70 de ani.

 

120. §. Cheltuielile Oficiului Protopopial: completarea salariului protopopului, salariul candidatului la preoţie sau a capelanului numit lângă protopop, respectiv cheltuielile necesare funcţionării oficiului şi deplasărilor oficiale sunt suportate de protopopiat.

Organele consultative ale protopopiatului

 

121. §. În scopul pregătirii, perfecţionării funcţionarilor, a coordonării şi sporirii eficienţei muncii lor, respectiv pentru consolidarea comunităţii frăţeşti, protopopiatul are următoarele organe consultative:

(a) colegiul protopopial al preoţilor;

(b) consiliul curatorilor parohiali;

(c) consiliul epitropilor parohiali.

 

122. §. De regulă, organele consultative ale protopopiatului deliberează fiecare în parte, dar se pot consfătui şi împreună.

 

Colegiul protopopial al preoţilor

 

123. §. (a) Fiecare angajat clerical al protopopiatului este membru al colegiul protopopial al preoţilor.

(b) Preoţii pensionari sunt membri de onoare ai colegiul protopopial al preoţilor.

 

124. §. (a) Colegiul protopopial al preoţilor se reuneşte regulat, cel puţin trimestrial pentru consfătuire preoţească, la invitaţia protopopului, care prezidează.

(b) Consfătuirile preoţeşti slujesc în primul rând comunitatea colegială, frăţească a preoţilor şi pregătirea lor teologică.

(c) Colegiul protopopial al preoţilor face propuneri cu privire la alegerea funcţionarilor clericali, cu excepţia vice-protopopului.

Consiliul curatorilor parohiali

 

125. §. Sunt membrii consiliului curatorilor parohiali toţi curatorii parohiali aparţinând protopopiatului şi prezidiul protopopiatului.

 

126. §. (a) Consiliul curatorilor parohiali se întruneşte la invitaţia prezidiului protopopial în caz de nevoie sau în funcţie de posibilităţi.

(b) Consfătuirea lor serveşte în primul rând asistarea şi coordonarea muncii prezbiteriilor parohiale din componenţa protopopiatului.

Consiliul epitropilor parohiali

127. §. Sunt membrii consiliului epitropilor parohiali toţi epitropii parohiilor care aparţin de protopopiat, prezidiul protopopial şi epitropul protopopial, respectiv epitropul secund al protopopiatului.

 

128. §. (a) Consiliul epitropilor parohiali se reuneşte, în funcţie de posibilităţi, la invitaţia prezidiului protopopial.

(b) Consfătuirea epitropilor are drept scop discutarea cazurilor, problemelor de ordin material, economic ale parohiilor, în vederea găsirii unor soluţii.

 

129. §. Prezidiul protopopial îi invită la consfătuire pe curatorii parohiali şi epitropii parohiali, după nevoie şi posibilităţi şi îi educă pentru funcţia de prezbiteri în vederea efectuării muncii într-un mod cât mai eficace şi este dator să îi informeze cu privire la obligaţiile, sarcinile pe care le implică această funcţie.

Funcţionarii protopopiatului

130. §. (a) Funcţionarii protopopiatului, cu excepţia protopopului şi a curatorului protopopial, sunt aleşi de adunarea generală protopopială.

(b) Alegerea funcţionarilor protopopiatului este valabilă pe o perioadă de 6 ani şi are loc în anul următor alegerii funcţionarilor parohiilor, respectiv în anul premergător alegerii funcţionarilor eparhiei.

(c) Corpul preoţilor protopopiatului face propuneri adunării generale cu privire la alegerea funcţionarilor clericali, cu excepţia cazurilor în care Canonul dispune altfel.

(d) Prezbiteriul protopopial face propuneri cu privire la alegerea funcţionarilor laici.

 

131. §. (a) În caz de vacanţă a funcţiei protopopiale, cu excepţia protopopului şi curatorului protopopial, adunarea generală succesivă alege funcţionarul nou, al cărui mandat este valabil până la următoarele alegeri protopopiale.

(b) În cazul acesta, desemnarea cu privire la oricare dintre funcţii, este făcută de prezbiteriul protopopial.

 

132. §. În caz de vacanţă a funcţiilor de protopop şi curator protopopial, până la alegerile protopopiale următoare acestea vor fi ocupate de vice-protopop, de curatorul protopopial secund, respectiv de epitropul secund, iar în caz de obstrucţionare a acestora, prezbiteriul protopopial alege suplinitorii acestora din rândul membrilor săi.

Protopopul

 

133. §. (a) Protopopul este reprezentantul şi conducătorul cleric suprem al protopopiatului.

(b) Protopopul este ales cu majoritatea simplă (jumătate + 1) a adunărilor generale parohiale, din rândul preoţilor hirotoniţi ai protopopiatului, care se află de cel puţin zece ani în serviciul bisericii.

 

134. §. Drepturile şi obligaţiile protopopului:

(a) Dirijează şi controlează misiunea internă a parohiilor.

(b) Veghează asupra purităţii învăţăturii evanghelice: ca la serviciile divine şi în educaţia religioasă evanghelia să fie propovăduită pe baza Sfintei Scripturi şi în spiritul confesiilor lutherane.

(c) Învesteşte în funcţie preoţii parohi aleşi, respectiv preoţii suplinitori numiţi.

(d) Organizează consfătuirile preoţeşti, ca acestea să fie substanţiale, să servească pregătirea preoţilor şi să consolideze comunitatea frăţească, de colegialitate a preoţilor.

(e) Se îngrijeşte de transmiterea corespunzătoare a dispoziţiilor protopopiale şi episcopale, şi supraveghează respectarea acestor dispoziţii şi a procedurii administrative.

Poate participa oricând la şedinţele oficiale ale organelor de conducere din cadrul parohiilor şi are dreptul să le prezideze.

(f) Supraveghează ca funcţionarii parohiilor să-şi îndeplinească fidel sarcinile.

(g) Se îngrijeşte ca serviciile divine oficiate în parohiile protopopiatului să fie conform regulamentului prescris.

(h) Este obligat să viziteze şi să controloze cel puţin o dată la trei ani oficiile parohiale: informându-se cum şi în ce context îşi exercită preotul, respectiv ceilalţi angajaţi ai parohiei sarcinile ce le revin.

(i) Însoţeşte episcopul la vizitele oficiale ale parohiilor de pe teritoriul protopopiatului şi raportează cu privire la observaţiile sale.

(j) Întocmeşte raporturi anuale cu privire la viaţa de misiune internă a protopopiatului, respectiv cu privire la serviciul preoţilor aflaţi sub jurisdicţia sa, pe care îl va înainta adunării generale a protopopiatului.

(k) Este preşedintele consfătuirilor preoţeşti ale protopopiatului şi al corpului preoţilor.

(l) Este membru din oficiu al Prezbiteriului Eparhial, al Consiliului de Conducere al Eparhiei, al Comisiei Teologice, şi al Comisiei de Misiune Internă.

 

135. §. Vice-protopopul este suplinitorul legal al protopopului.

Vice-protopopul

 

136. §. (a) Vice-protopopul asistă protopopul în toate activităţile sale protopopiale, iar în caz de obstrucţionare a protopopului este suplinitorul acestuia.

(b) Vice-protopopul este ales la propunerea protopopului, cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunarea generală a protopopiatului, dintre preoţii protopopiatului.

Curatorul protopopial

 

137. §. (a) Curatorul protopopial este reprezentantul, conducătorul laic suprem al protopopiatului.

(b) Curatorul protopopial este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunările generale ale parohiilor, din rândul funcţionarilor laici ai parohiilor.

 

138. §. (a) Curatorul protopopial este copreşedinte alături de protopop - cu care organizează şi administrează treburile protopopiatului - la adunările generale ale protopopiatului şi la şedinţele prezbiteriului, la consiliul curatorilor şi epitropilor parohiali, respectiv la adunările prezbiterale şi generale ale parohiilor de alegere a preoţilor care au loc pe teritoriul protopopiatului.

(b) De regulă, curatorul protopopial îl însoţeşte pe protopop cu ocazia deplasărilor oficiale de pe teritoriul parohiilor.

(c) În calitatea sa de autoritate bisericească poate vizita şi singur oficiile parohiale şi poate participa la şedinţele oficiale ale organelor de conducere ale parohiei.

(d) Curatorul protopopial întocmeşte un raport anual cu privire la propria activitate, respectiv serviciul prezbiteriilor parohiilor şi al prezbiteriului protopopial, pe care îl înaintează adunării generale a protopopiale.

(e) Curatorul protopopial este membru din oficiu al prezbiteriului eparhial, al Sinodului şi al celorlalte organe prevăzute de Canonul, Normele Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

 

139. §. (a) Curatorul secund al protopopiatului este suplinitorul legal al curatorului protopopial.

(b) Dacă mandatul curatorului protopopial încetează din orice motiv, se va dispune organizarea de alegeri. Până la alegerea noului curator protopopial funcţia va fi îndeplinită de curatorul secund.

Curatorul protopopial secund

 

140. §. (a) a) Curatorul secund al protopopiatului asistă curatorul protopopial în toate activităţile sale, iar în caz de obstrucţionare a curatorului protopopial este suplinitorul acestuia.

(b) Dacă mandatul curatorului secund al protopopiatului încetează din orice motive, prezbiteriul va mandata un curator secundar protopopial din sânul său până la sfârşitul ciclului, respectiv până la noile alegeri.

 

141. §. Curatorul protopopial secund este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunarea generală a protopopiatului din rândul deminitarilor laici ai parohiilor.

 

Epitropul

 

142. §. (a) Epitropul protopopial este supraveghetorul şi referentul averii, bunurilor materiale şi problemelor economice ale protopopiatului.

(b) Epitropul protopopial este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului din rândul funcţionarilor laici ai parohiilor care aparţin de protopopiat.

 

143. §. (a) Epitropul protopopial urmăreşte cu atenţie şi controlează situaţia averii, a bunurilor materiale, a situaţiei economice a instituţiilor, unităţilor aparţinând parohiilor şi protopopiatului.

(b) Întocmeşte un raport anual cu privire la situaţia averii, a bunurilor materiale, a situaţiei economice a instituţiilor, unităţilor care aparţin de parohii şi de protopopiat, pe care îl înaintează adunării generale a protopopiatului.

Epitropul secund

 

144. §. (a) Epitropul secund asistă epitropul protopopial în toate activităţile sale, iar în caz de obstrucţionare este suplinitorul acestuia.

(b) Epitropul protopopial secund este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului din rândul funcţionarilor laici ai parohiilor aparţinând protopopiatului.

Consilierul juridic

 

145. §. (a) Consilierul juridic al protopopiatului acordă consiliere de specialitate funcţionarilor bisericii în rezolvarea problemelor juridice, iar din însărcinarea prezidiului poate reprezenta protopopiatul şi parohiile din cadrul acestuia în probleme juridice.

(b) Consilierul juridic al protopopiatului este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunarea generală a protopopiatului, de preferinţă dintre juriştii de specialitate ai bisericii.

(c) Consilierul juridic este membru al Comisiei Juridice eparhiale din oficiu.

 

Referentul catihetic

 

146. §. (a) Referentul catihetic coordonează, ajută educaţia religioasă, şcolile de duminică, pregătirea confirmanzilor şi învăţământul religios din şcoli pe teritoriul protopopiatului.

(b) Referentul catihetic este în legătură permanentă cu protopopul şi cu referentul de misiune internă a eparhiei.

(c) Referentul catihetic este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre preoţii protopopiatului.

Referentul pentru tineret

 

147. §. (a) Referentul pentru tineret facilitează coordonarea, promovarea muncii de tineret, dirijează organizarea întrunirilor pentru tineret, întreţine relaţii permanente cu funcţionarii responsabili pentru munca de tineret a parohiilor şi a eparhiei.

(b) Referentul pentru tineret este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului, dintre preoţii protopopiatului.

Referentul diaconic

148. §. (a) Referentul diaconic oferă ajutor eficient în organizarea serviciul diaconic, de caritate şi acordă consiliere de specialitate celor care răspund de această muncă în parohii, respectiv în instituţiile de diaconie ale protopopiatului.

(b) Referentul diaconic este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre angajaţii parohiilor cu pregătire teologică.

Consilierii de specialitate arhitecţi

 

149. §. (a) Consilierii de specialitate arhitecţi (2 persoane) acordă ajutor eficient la pregătirea, organizarea şi controlarea lucrărilor de întreţinere a clădirilor, de reparaţie şi construcţie, respectiv consiliere de specialitate funcţionarilor şi angajaţilor bisericeşti.

(b) Cei doi consilieri de specialitate arhitecţi sunt aleşi cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre arhitecţii de specialitate ai bisericii.

Secretarul protopopiatului

 

150. §. (a) Secretarul protopopiatului, împreună cu notarul, ţine evidenţa proceselor verbale la adunările generale ale protopopiatului şi la şedinţele prezbiterale.

(b) Se îngrijeşte de înaintarea hotărârilor adunărilor generale şi ale celor prezbiterale către oficiile parohiale şi către Oficiul Eparhial.

(c) Întocmeşte procesele verbale ale consfătuirilor preoţeşti.

(d) Transmite material informativ responsabilului de presă al eparhiei despre evenimentele petrecute la nivelul protopopiatului.

 

151. §. (a) Secretarul protopopiatului este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre angajaţii parohiilor cu pregătire teologică.

(b) Secretarul protopopiatului poate fi şi angajatul cu timp parţial al protopopiatului.

Notarul

 

152. §. (a) Notarul protopopiatului, împreună cu secretarul protopopiatului, întocmeşte procesele verbale la adunările generale ale protopopiatului şi la şedinţele prezbiterale.

(b) Notarul este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre funcţionarii parohiilor.

Cenzorii

 

153. §. (a) Cenzorii (2 persoane) execută controlul activităţilor financiare şi de gestiune a averii la nivelul protopopiatului şi raportează prezbiteriului protopopial.

(b) Cenzorii sunt aleşi cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului dintre specialiştii financiari ai bisericii.

Membrii Comisiei de Disciplină Protopopială

 

154. §. (a) Membrii Comisiei de Disciplină Protopopială: protopopul şi curatorul protopopiatului, ca prezidiu, respectiv şapte membri dintre care trei sunt aleşi din rândul preoţilor, iar patru din rândul laicilor.

(b) Membrii Comisiei de Disciplină Protopopială sunt aleşi cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului.

Angajaţii protopopiatului

 

155. §. (a) Protopopul, în calitate de preot, angajat al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, este îndreptăţit să beneficieze de un spor pentru îndeplinirea funcţiei de protopop din partea protopopiatului în cauză.

(b) Protopopul poate fi asistat din oficiu de un preot suplinitor sau candidat la preoţie numit, care este angajat al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România şi efectuează serviciul de suplinitor în parohia protopopului şi îndeplineşte sarcinile de secretariat şi cele administrative din cadrul Oficiului Protopopial, şi care poate fi trimis de către protopop în orice parohie a protopopiatului pentru serviciu ocazional de suplinire, dacă situaţia o cere. Salarizarea, remunerarea acestuia este în sarcina protopopiatului.

(c) Dacă administrarea Oficiului Protopopiatului ar necesita acest lucru, prezbiteriul protopopiatului, la propunerea prezidiului protopopiatului, poate angaja un secretar sau alt angajat pe cheltuiala protopopiatului, cu aprobarea prezidiului eparhial.

 

 

 

 

 

 

 

IV. EPARHIA

 

156. §. Eparhia este alcătuită din unirea parohiilor organizate în protopopiate spre alcătuirea autorităţii supreme de conducere şi administrare a bisericii.

Sinodul

 

157. §. Sinodul este organul reprezentativ şi administrativ, legislativ şi electoral, respectiv de luare a deciziilor teologice supreme. Şedinţele Sinodului nu sunt publice.

 

158. §. Membrii cu drept de vot ai Sinodului sunt:

(a) Sunt membrii din oficiu ai Sinodului prezidiile eparhiale şi protopopiale, episcopul-vicar, curatorul eparhial secund, prim-consilierul eparhial şi consilierul juridic eparhial.

(b) Pe bază de alegeri, protopopiatul cu mai puţin de zece posturi preoţeşti (Nădlac) alege patru (4) delegaţi şi jumătate pe atâţia delegaţi supleanţi (2), în timp ce protopopiatele cu mai mult de zece posturi preoţeşti (Braşov, Cluj-Napoca) aleg opt (8) delegaţi şi jumătate pe atâţia delegaţi supleanţi (4), în proporţie egală din rândul membrilor clericali şi laici. La şedinţele sinodale au drept de vot: prezidiile eparhiale şi prezidiile protopopiale, episcopul-vicar, curatorul eparhial secund, prim consilierul eparhial, consilierul juridic eparhial, respectiv delegaţii protopopiatelor. Delegaţii supleanţi pot exercita dreptul de vot al delegaţilor protopopiali în cazul obstrucţionării acestora, la nivelul protopopiatelor proprii, respectând principiul parităţii.

(c) În cazul în care un membru ales al Sinodului se angjează pe teritoriul altui protopopiat sau se mută de pe teritoriul protopopiatului în care a fost ales, îşi pierde calitatea de membru al Sinodului, iar locul său va fi preluat, cu drept de vot, de delegatul supleant din protopopiatul respectiv.

(d) Durata mandatului Sinodului este de 6 ani, la sfârşitul căruia prezbiteriul eparhial va dispune organizarea de alegeri sinodale.

e) În cazul în care Sinodul ajunge în imposibilitate de a funcţiona, prezbiteriul eparhial va dispune organizarea de alegeri sinodale anticipate.

 

159. §. La lucrările Sinodului pot fi invitaţi, conform ordinii de zi, diferiţi funcţionari sau angajaţi ai bisericii, care sunt obligaţi să onoreze invitaţia, şi participă cu drept de consfătuire la şedinţele Sinodului.

 

160. §. Sinodul este convocat de prezidiul eparhial, care trimite fiecărui membru o invitaţie în scris cu cel puţin 3 luni înainte, specificând locul, data şi odinea de zi exactă.

 

161. §. (a) Sinodul se întruneşte de regulă din 3 în 3 ani, în caz de nevoie poate fi convocat oricând, în caz excepţional se trimite invitaţie în scris cu o lună înainte, specificând locul, data şi ordinea de zi exactă.

(b) La cererea în scris a unei treimi din membrii sinodului, prezidiul este obligat să convoace Sinodul în termen de 3 luni.

 

162. §. Sinodul este legal întrunit:

(a) dacă a fost convocat conform regulamentului;

(b) dacă este prezentă majoritatea simplă a membrilor cu drept de vot şi fiecare protopopiat este reprezentat.

163. §. Competenţa Sinodului:

(a) Supraveghează legalitatea formei de guvernământ a bisericii.

(b) Alcătuieşte normele, legile necesare pentru buna evoluţie şi guvernare a bisericii şi aprobă normele şi regulamentele interne.

(c) Decide în problemele de principiu sau cu caracter general privind conducerea, administrarea, legislaţia eparhială, învăţământul religios, funcţionarea Casei de Pensii şi de Ajutorare a Bisericii Evanghelice-Lutherane din Romania, în problemele instituţiilor de caritate şi de altă natură ale bisericii, elaborând, în funcţie de necesităţi, norme şi regulamente şi luând hotărâri în acest sens. Hotărârile Sinodului sunt irevocabile, acestea putând fi modificate doar de un nou Sinod.

(d) Face propuneri cu privire la funcţia de episcop.

(e) Alege pentru un ciclu de 6 ani funcţionarii eparhiei, cu excepţia episcopului şi a curatorului eparhial.

În caz de alegeri, alege din rândurile proprii comisia de numărare a voturilor alcătuită din 5 membrii. Comisia de numărare a voturilor îşi alege preşedintele din sânul său.

(f) Dezbate raportul episcopului şi al curatorului eparhial privind activitatea proprie şi viaţa religioasă, raportul prim-consilierului eparhial privind activitatea prezbiteriului eparhial şi executarea hotărârilor, dispoziţiilor prezbiteriului eparhial şi ale Sinodului, iar pe baza acestora stabileşte direcţiile principalele ale guvernării bisericeşti.

(g) Ordinea şedinţelor Sinodului este reglementată prin regulament separat.

Prezbiteriul eparhial

 

164. §. Prezbiteriul eparhial este organul suprem de guvernare şi executiv al eparhiei. Şedinţa prezbiteriului nu este publică.

 

165. §. Membrii prezbiteriului eparhial sunt:

(a) prezidiul eparhial: episcopul şi curatorul eparhial;

(b) dintre funcţionarii clerici: episcopul-vicar, referentul de misiune internă, prim-consilierul eparhial, protopopii, consilierul extern, preşedintele Comisiei Teologice, referentul catihetic, referentul diaconic, responsabilul de presă şi referentul pentru tineret.

(c) dintre funcţionarii laici: curatorul secund al eparhiei, curatorii protopopiali, secretarul de externe, consilierul juridic, procurorul şi preşedintele Curţii de Conturi;

(d) cu drept de consfătuire: contabilul şef al eparhiei.

 

166. §. (a) Prezidiul prezbiteriului eparhial este compus din episcop şi curatorul eparhial, iar în caz de obstrucţionare, din suplinitorii legali ai acestora.

(b) Prezbiteriul eparhial este convocat de prezidiu cu cel puţin 30 de zile înainte, prin invitaţie, care va indica data, locul şi ordinea de zi a şedinţei.

(c) De regulă, prezbiteriul eparhial se întruneşte anual, însă poate fi convocat oricând în funcţie de necesităţi.

 

167. §. Prezbiteriul eparhial este legal întrunit:

(a) dacă a fost convocat regulamentar;

(b) dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate + 1 dintre membrii săi.

 

 

168. §. Competenţele prezbiteriului eparhial:

(a) pregăteşte şi însoţeşte cu propuneri corespunzătoare problemele ce ţin de competenţa Sinodului;

(b) guvernează eparhia conform direcţiilor stabilite de Canon şi Sinod; dispune organizarea alegerilor parohiale, protopopiale şi eparhiale necesare.

(c) repartizează parohiile în protopopiate, respectiv arondează circumscripţiile de diasporă parohiilor, iar în cazul depopulării, le desfiinţează;

(d) veghează asupra corectitudinii şi purittăţii învăţăturilor evanghelice, ca serviciile divine şi educaţia religioasă să se desfăşoare în spiritul Sfintei Scripturi şi a documentelor de credinţă evanghelice-lutherane iar sfintele taine să fie distribuite în mod corect;

(e) se îngrijeşte de încadrarea şi instruirea preoţilor şi a altor angajaţi ai bisericii;

(f) dispune organizarea conferinţelor misionare, zilelor bisericeşti etc.;

(g) ia decizii cu privire la limba de oficiere a slujbelor în comunităţile parohiale sau în circumscripţiile de diasporă la cererea adunării generale parohiale sau a comunităţii de diasporă şi în baza avizului prezidiului protopopial;

(h) dezbate rapoartele funcţionarilor eparhiei şi propunerile comisiilor eparhiale şi în baza acestora ia măsurile necesare; Supraveghează şi controlează administrarea Oficiului Eparhial şi a Casei de Pensii şi de Ajutorare a Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

(i) se îngrijeşte de necesităţile materiale ale eparhiei, stabileşte bugetul eparhiei, respectiv nivelul contribuţiilor din partea parohiilor şi a membrilor bisericii pe baza propunerilor Comisiei Economice; aprobă bugetul şi bilanţul de execuţie bugetară al Eparhiei şi al Casei de Pensii şi de Ajutorare a Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

(j) aprobă, respectiv stabileşte statul de funcţii al parohiilor, al protopopiatelor şi al eparhiei;

(k) aprobă încheierea contractelor de muncă ale angajaţilor Oficiului Episcopal.

(l) ia decizii în cazurile disciplinare privind salariaţii eparhiali, cu excepţia funcţionarilor aleşi de Sinod, aflaţi în angajare;

(m) decide în primă instanţă cu privire la valabilitatea alegerilor protopopiale, respectiv în cazul plângerilor împotriva hotărârilor sau deciziilor autorităţilor protopopiatului şi în cazul proceselor patrimoniale.

(n) ca instanţă de apel, ia decizii în problema valabilităţii alegerilor parohiale, respectiv în cazul plângerilor împotriva hotărârilor sau deciziilor autorităţilor parohiale şi în cazul proceselor patrimoniale.

(o) dispune cercetarea disciplinară în cazul în care stabileşte abateri disciplinare, respectiv omisiuni din partea funcţionarilor sau angajaţilor bisericii.

(p) dispune alegerea episcopului şi a curatorului eparhial, alege cei 5 membrii ai Comisiei de numărare a voturilor, în care - după posibilităţi - va trebui să fie reprezentat fiecare protopopiat. Comisia de numărare a voturilor îşi alege preşedintele din sânul său.

(r) dispune, la toate nivelele, organizarea alegerilor bisericeşti (parohiale, protopopiale, eparhiale şi sinodale).

(s) aprobă sau respinge înfiinţarea în cadrul bisericii a organizaţilor cu pesonalitate juridică de misiune internă şi externă sau a altor organizaţii cu scop religios, a fundaţiilor sau asociaţiilor, a instituţiilor de învăţământ şi de formare a personalului propriu, a editurilor de cărţi şi reviste,, respectiv a unităţilor economice.

t) face propuneri privind funcțiile laice din cadrul eparhiei.

Prezidiul eparhial

 

169. §. Prezidiul este organul reprezentativ şi administrativ al eparhiei.

 

170. §. Membrii prezidiului sunt episcopul şi curatorul eparhial.

 

171. §. Episcopul şi curatorul eparhial în calitate de Prezidiu:

(a) sunt competenţi a convoca împreună Sinodul şi prezbiteriul eparhial, iar la şedinţele acestora, prezidează alternativ, pe bază de înţelegere.

(b) reprezintă împreună şi cu drepturi egale Biserica Evanghelică-Lutherană din România şi organele eparhiale legale ale acesteia în faţa autorităţilor;

(c) administrează pe bază de consens toate problemele eparhiei;

(d) sunt competenţi a semna împreună toate actele oficiale în numele Bisericii Evanghelice-Lutherane din România şi a tuturor organelor sale eparhiale legale;

(e) supraveghează ca în toate instituţiile şi serviciile eparhiei „toate să se întâmple frumos şi în bună ordine", ca funcţionarii, angajaţii şi comisiile bisericii să-şi îndeplinească sarcinile fidel, conform legilor bisericii; În cazuri justificate, pot convoca prezbiteriul sau adunarea generală a oricărei parohii sau oricărui protopopiat, pe care le prezidează.

(f) supraveghează problemele materiale ale bisericii, ca averea bisericii să fie gestionată şi fructificată corect, iar serviciul bisericesc să nu sufere din cauza lipsei bunurilor materiale;

(g) împuternicesc acei preoţi parohi care se ocupă de îndrumarea, pregătirea candidaţilor la preoţie, pe baza propunerii prezidiului protopopial;

(h) pot interzice preoţilor ocupaţiile secundare permise de Prezidiul protopopial, în cazul în care acestea pot fi reclamate din punctul de vedere al interesului bisericesc;

(i) sunt competenţi împreună a trage la răspundere şi a avertiza, în caz de nevoie a iniţia şi a dispune cercetare disciplinară împotriva acelor funcţionari şi angajaţi ai bisericii care propagă doctrine ce contravin actelor de credinţă ale bisericii, trăiesc în mod scandalos, nedemn de funcţia lor bisericească, păcătuiesc împotriva moralei publice şi îşi neglijează sarcinile profesionale;

(j) în caz de abateri disciplinare, dacă interesele bisericii ar necesita acest lucru, pot suspenda din funcţie funcţionarul şi angajatul bisericesc împotriva căruia s-a depus o plângere (291. §.).

(k) aprobă statul de funcţii al parohiilor şi protopopiatelor, respectiv încheierea contractelor de muncă ale angajaţilor şi colaboratorilor.

(l) în conformitate cu prevederile art. 87, dispun organizarea alegerilor extraordinare.

(m) Aprobă sau respinge hotărârile prezbiteriului parohial şi ale adunării generale parohiale, respectiv ale prezidiilor protopopiale privind construirea, înstrăinarea (vânzare-cumpărare, donaţie, schimb etc.), grevarea şi luarea, respectiv darea în chirie pe o durată mai mare de 5 ani de imobile care i-ai fost înaintate. Hotărârea de respingere va trebui motivată în mod obligatoriu. Informează prezbiteriul eparhial cu privire la decizia luată.

n) poate prelungi an de an raportul de muncă al preoților până la implinirea vârstei de 70 de ani.

Oficiul Episcopal

 

172. §. Oficiul Episcopal este oficiul administrativ al eparhiei.

 

173. §. (a) Sediul Oficiului Episcopal se află la Cluj-Napoca.

(b) Schimbarea sediului poate fi hotărâtă doar de către Sinod.

 

174. §. Conducătorul suprem al Oficiului Episcopal şi al administraţiei eparhiale este episcopul, care trebuie să aibă un birou separat în Oficiul Episcopal şi locuinţă de serviciu alături de Oficiul Episcopal.

 

175. §. (a) Prim-consilierul eparhial este şeful de cabinet al Oficiului Episcopal şi conducătorul administraţiei eparhiale.

 

176. §. În Oficiul Episcopal trebuie să existe o evidenţă exactă a tuturor funcţionarilor şi angajaţilor Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, a componenţei tuturor organelor sale, a numărului membrilor parohiilor, a imobilelor, monumentelor, automobilelor etc. aflate în proprietatea bisericii.

Organele consultative, comisiile de specialitate ale eparhiei

Comisia de Misiune Internă

 

177. §. Comisia de Misiune Internă este organul coordonator, îndrumător şi consultativ în ce priveşte serviciile divine, evanghelizarea, îngrijirea spirituală, educaţia religioasă, munca de tineret, pregătirea confirmanzilor, serviciul diaconic şi de presă, munca de îngrijire a diasporei din comunităţile bisericeşti.

 

178. §. (a) Preşedintele Comisiei de Misiune Internă este referentul de misiune internă, iar în cazul obstrucţionării acestuia, va fi suplinit de către protopopul cu vechimea cea mai mare în funcţie.

(b) Membrii Comisiei de Misiune Internă sunt: episcopul, episcopul-vicar, curatorul eparhial, protopopii şi prim-consilierul eparhial.

.

 

179 §. (a) Comisia de Misiune Internă este convocată de către referentul de misiune internă în funcţie de nevoie, respectiv la cererea episcopului.

Comisia Externă şi Ecumenică

 

180 §. Comisia Externă şi Ecumenică este organul de coordonare şi consiliere cu privire la problemele externe, la relaţiile ecumenice interne şi externe ale eparhiei.

 

181 §. (a) Preşedintele Comisiei Externe şi Ecumenice este consilierul extern, iar în cazul obstrucţionării acestuia, prim-consilierul eparhial.

(b) Membrii Comisiei Externe şi Ecumenice sunt: episcopul, episcopul-vicar, curatorul eparhial, protopopii, curatorii protopopiali, prim-consilierul eparhial, referentul de misiune internă şi secretarul de externe.

 

182 §. (a) Comisia Externă şi Ecumenică este convocată de către consilierul extern în funcţie de nevoi, respectiv la cererea episcopului.

Comisia Teologică

 

183 §. Comisia Teologică este comisia de coordonare a activităţii teologice la nivelul eparhiei: are ca atribuţie coordonarea pregătirii preoţilor, a cursurilor de perfecţionare, examenele de calificare a preoţilor şi examenul pentru cantori, respectiv are sarcina de a pregăti concepţia teologică privind propovăduirea cuvântului divin, liturghia şi orice alte teme teologice ivite.

 

184 §. Membrii Comisiei Teologice: preşedintele acesteia, episcopul, episcopul-vicar, toţi profesorii şi doctorii în teologie ai bisericii, referentul de misiune internă al episcopiei şi protopopii.

 

185 §. (a) Comisia Teologică este convocată de către preşedintele acesteia în funcţie de nevoie, respectiv la cererea episcopului.

(b) Ocazional, la propunerea corpului preoţilor, la activitatea comisiei pot participa şi alte persoane.

(c) Ocazional, preşedintele poate invita oameni demni, de specialitate ai protopopiatului sau din străinătate pentru a participa la lucrările comisiei.

(d) În cazul obstrucţionării preşedintelui, acesta va fi suplinit de către episcop.

Comisia Economică

 

186 §. Comisia de specialitate pentru toate problemele de ordin economic şi financiar este Comisia Economică, care:

(a) urmăreşte evoluţia situaţiei economice şi a stării materiale a eparhiei si pregăteşte proiectul bugetului eparhiei;

(b) înaintează propuneri prezbiteriului eparhial cu privire la impunerea contribuţiilor la nivelul eparhiei, şi cu privire la reglementarea retribuţiei angajaţilor.

 

187 §. (a) Preşedintele Comisiei Economice este consilierul economic, care în cazul obstrucţionării sale va fi suplinit de contabilul şef al episcopiei.

(b) Membrii comisiei sunt: episcopul, episcopul-vicar, curatorul eparhial, protopopii, prim-consilierul eparhial, referentul economic şi referentul de misiune internă.

 

188 §. (a) Comisia Economică este convocată de către consilierul economic, în funcţie de nevoie, respectiv la cererea episcopului.

(b) Ocazional, preşedintele poate invita persoane de specialitate pentru a participa la lucrările comisiei.

Comisia Juridică

 

189 §. Comisia Juridică este organul consultativ al Sinodului, al Prezbiteriului Eparhial şi al Consiliului de Conducere în orice problemă juridică:

(a) elaborează şi prezintă proiectul legilor şi regulamentelor bisericeşti ce urmează a fi adoptate;

(b) verifică din punct de vedere juridic propunerile de hotărâri venite de la diferitele comisii, înainte ca acestea să ajungă în faţa Sinodului;

(c) la cererea prezidiului Comisiei de Disciplină, în cazul unor anchete disciplinare, membrii acesteia sunt obligaţi să accepte însărcinarea de procuror şi să informeze din când în când prezidiul eparhial şi pe cel care a dat împuternicirea despre evoluţia cazului.

 

190 §. (a) Preşedintele Comisiei Juridice: consilierul juridic eparhial, iar în cazul obstrucţionării acestuia, va fi suplinit de procurorul eparhial.

(b) Membrii Comisiei Juridice: procurorul eparhial, consilierii juridici protopopiali, episcopul-vicar, curatorul eparhial, curatorul eparhial secund, episcopul şi prim-consilierul eprahial.

 

191 §. (a) Comisia Juridică este convocată de către consilierul juridic al eparhiei, în funcţie de nevoie, respectiv la cererea Prezidiului Eparhial.

(b) Ocazional, preşedintele poate invita oameni de specialitate pentru a participa la lucrările comisiei.

 

 

 

 

 

Curtea de Conturi a Eparhiei

 

192 §. Curtea de Conturi a Eparhiei:

(a) controlează anual administraţia financiară şi gestionarea averii Oficiului Episcopal şi raportează prezbiteriului eparhial;

(b) efectuează controale la oricare subunitate a eparhiei din însărcinarea Prezidiului Eparhial.

 

193 §. Membrii Curţii de Conturi a Eparhiei sunt: preşedintele acesteia şi cei doi consilieri ai Curţii de Conturi (un cleric şi un laic)

 

194 §. Curtea de Conturi a Episcopiei este convocată de regulă o dată pe an de către preşedinte, respectiv poate fi convocată oricând la cererea Prezidiului Eparhial.

Consiliul de Conducere

 

195 §. (a Consiliul de Conducere eparhial este în primul rând consiliul consultativ al episcopului şi ia măsuri în toate cazurile care nu ţin expres de competenţa prezbiteriului eparhial şi a Sinodului, respectiv în toate cazurile pentru care primeşte împuternicire de la prezbiteriul eparhial, iar urgenţa acestor cazuri nu permite ca biserica să aştepte dispoziţiile prezbiteriului competent.

(b) Este organul de conducere suprem al Casei de Pensii şi Ajutoare.

(c) Decide cu privire la distribuirea ajutoarelor.

 

196 §. (a) Preşedintele Consiliului de Conducere este: episcopul.

(b) Membrii: curatorul eparhial, episcopul-vicar, curatorul secund al eparhiei, prim-consilierul eparhial, protopopii, consilierul de misiune internă şi membrul  ecleziastic al Curţii de Conturi

 

 

197 §. Consiliul de Conducere este convocat de către episcop.

 

Corpul preoţesc general

 

198 §. (a) Organul comun al Colegiilor Protopopiale ale Preoţilor, prezidat de referentul de misiune internă, susţine anual întruniri preoţeşti generale, unde pe baza expunerilor teologice ale preoţilor, a raportului episcopului şi a referentului de misiune internă sau a altor funcţionari, se informează despre viaţa bisericii şi dezbate sarcinile privind serviciul bisericesc.

(b) Corpul preoţesc general face propuneri cu privire la alegerea funcţionarilor ecleziastici ai eparhiei, cu excepţia episcopului, a episcopului-vicar şi a prim-consilierului eparhial.

 

Funcţionarii eparhiali

 

199 §. (a) Funcţionarii eparhiali sunt aleşi de către Sinod, cu excepţia episcopului şi a curatorului eparhial.

(b) Alegerea funcţionarilor eparhiali are loc în anul următor alegerii funcţionarilor protopopiatelor şi este valabilă pe o perioadă de 6 ani.

 

200 §. (a) Lista candidaţilor pentru funcţiile ecleziastice, cu excepţia episcopului, a episcopului-vicar şi a prim-consilierului eparhial se întocmeşte de corpul preoţesc, iar lista candidaţilor pentru funcţiile laice de către prezbiteriul eparhial, înainte de sinodul elector.

Şi episcopul are dreptul să propună o listă de candidaţi înainte de sinodul elector.

(b) Prezidiul eparhial solicită de la candidaţi o declaraţie cu privire la acceptarea sau neacceptarea candidaturii. Declaraţia se va include în mod obligatoriu în proces-verbal. Candidaţii care nu sunt prezenţi au la dispoziţie 1 săptămână pentru a depune o declaraţie scrisă cu privire la acceptarea candidaturii.

(c) În caz de nevoie, prezbiteriul eparhial poate dispune o nouă desemnare a candidaţilor.

(d) Prezidiul invită candidaţii la Sinodul Electoral şi îi prezintă electorilor.

 

201. §. În caz de demisie, deces, dislocare, demitere, excludere din biserică a unui delegat, locul acestuia va fi preluat de delegatul supleant al protopopiatului respectiv. În caz de suspendare temporară a unui delegat, locul acestuia va fi preluat de delegatul supleant pe durata suspendării.

 

202 §. În cazul demisiei, pensionării, decesului episcopului, Prezbiteriul Eparhial dispune alegerea episcopului în termen de şase luni.

 

203 §. În cazurile pentru care Canonul prevede o majoritate de 2/3, dacă în primul tur nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de 2/3, în turul doi Sinodul alege cu majoritate simplă (jumătate + 1) dintre cei doi candidaţi care au primit cele mai multe voturi.

 

204 §. La Sinodul Electoral votul este secret, pe bază de buletine de vot.

Episcopul

 

205. §. (a) Episcopul este păstorul credincioşilor şi al preoţilor eparhiei, reprezentantul clerical al eparhiei cu demnitate supremă în relaţiile cu autorităţile, alte confesiuni, instituţii şi organizaţii interne şi străine, clericale şi laice, respectiv conducătorul suprem al administraţiei bisericeşti şi al Oficiului Episcopal.

(b) este copreşedinte alături de curatorul eparhial în prezidiul eparhial, este preşedintele Consiliului de Conducere, membru al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei Teologice şi al Comisiei Economice.

(c) Episcopul este preotul paroh al parohiei de la sediului episcopal.

 

206. §. (a) Episcopul este ales, în baza propunerii Sinodului, cu majoritate relativă de către adunările generale ale parohiilor. Candidatul trebuie să fie preot hirotonit şi aflat de cel puţin 10 ani în serviciul bisericesc.

(b) Episcopul este ales pe cicluri, pe durata unui mandat determinat şi poate fi reales. Durata unui ciclu este de 12 ani.

(c) Episcopul ales îşi poate exercita funcţia până la vârsta de 70 de ani.

 

207. §. (a) Episcopul poate solicita oricând Sinodului eliberarea sa din funcţie.

(b) La cererea justificată a corpului preoţesc sau a prezbiteriului eparhial, Sinodul poate elibera din funcţie episcopul cu o majoritate de 2/3.

 

208. §. Drepturile şi obligaţiile episcopului:

(a) Vizitează cu regularitate preoţii şi se osteneşte evlavios pentru păstrarea bunei înţelegeri între preoţi.

(b) Supraveghează puritatea învăţământului evanghelic, ca serviciile divine şi educaţia religioasă să se desfăşoare pe baza Bibliei, în spiritul documentelor de credinţă evanghelice-lutherane, şi ca sacramentele să fie distribuite în mod corect.

(c) Are obligaţia să viziteze toate parohiile din cadrul eparhiei. Controlează activitatea oficiilor parohiale, toate detaliile privind serviciile divine şi viaţa congregaţională, se întâlneşte oficial cu preoţii parohi şi cu prezbiteriile parohiale şi oficiază slujba la serviciul divin susţinut cu ocazia vizitei bisericeşti.

(d) La vizita oficială bisericească Episcopul va invita curatorul eparhial şi episcopul-vicar, protopopul şi curatorul protopopial competent, referentul de misiune internă şi cel puţin un membru al Curţii de Conturi.

(e) Supraveghează pregătirea, educarea, viaţa morală şi sufletească a preoţilor şi a angajaţilor bisericii.

(f) Aprobă sau refuză permisul necesar pentru oficierea sau desfacerea căsătoriei preoţilor şi preoţilor candidaţi.

(g) Are dreptul şi sarcina exclusivă de a hirotoni preoţii pentru serviciul preoţesc necesar în eparhie.

(h) Numeşte preoţii aleşi şi preoţii suplinitori, capelanii şi candidaţii la preoţie, leviţii şi candidaţii leviţi.

(i) De sărbători trimite în comunităţi, parohii şi împuterniceşte studenţii teologi pentru legaţie în vederea oficierii slujbelor.

(j) La cererea preotului paroh poate împuternici studenţi teologi sau laici pentru serviciul divin auxiliar.

(k) Sfinţeşte bisericile şi alte instituţii bisericeşti.

(l) Confirmă propunerea Comisiei Teologice în probleme liturgice şi dispune aplicarea acesteia pe baza hotărârii Prezbiteriului Eparhial.

(m) Supraveghează administraţia şi disciplina în eparhie.

(n) Informează episcopul-vicar şi membrii Consiliului de Conducere cu privire la aspectele bisericeşti ale tuturor activităţilor sale.

(o) Înaintează un raport Sinodului cu privire la activitatea proprie şi viaţa eparhiei.

(p) Avertizează funcţionarii şi angajaţii care greşesc împotriva ordinii şi disciplinei bisericeşti, încercând prin dragostea părintească să facă totul ca să-i convingă, respectiv ca ordinea şi disciplina bisericească să fie restabilită.

(q) Poate participa oricând la şedinţele oficiale ale organelor de conducere ale parohiilor şi protopopiatelor şi are dreptul să le prezideze.

 

209. §. În cazul obstrucţionării episcopului, sarcinile sale vor fi preluate de episcopul-vicar.

Episcopul-vicar

 

210. §. (a) Episcopul-vicar este ajutorul Episcopului în toate activităţile sale, iar în caz de obstrucţionare, este suplinitorul legal al acestuia.

(b) Episcopul-vicar este notarul general al eparhiei, care întocmeşte procesele verbale la întrunirile Sinodului şi ale prezbiteriului eparhial.

(c) Este membru al Prezbiteriului Eparhial, al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei Teologice, al Comisiei Economice, al Comisiei Juridice şi al Consiliului de Conducere.

(d) Însoţeşte episcopul în parohii cu ocazia vizitelor bisericeşti oficiale.

 

211. §. Episcopul-vicar este ales la propunerea episcopului, cu majoritate relativă de către Sinod, dintre preoţii hirotoniţi şi aflaţi aflat de cel puţin 10 ani în serviciul bisericesc.

 

212. §. Din oficiu, episcopul poate numi lângă episcopul-vicar, pe durata funcţiei acestuia, un capelan sau candidat la preoţie pentru efectuarea, asistarea sarcinilor preoţeşti la nivelul comunităţii.

 

213. §. (a) În cazul obstrucţionării sale, episcopul-vicar va fi înlocuit de protopopul cu cea mai mare vechime în functie.

(b) Dacă mandatul episcopului-vicar încetează din orice motiv, la propunerea episcopului Sinodul va alege un nou episcop-vicar. Până la alegerea noului episcop-vicar funcţia va fi îndeplinită de protopopul cu cea mai mare vechime în funcţie.

Curatorul eparhial

 

214. §. (a) Curatorul eparhial este reprezentantul şi conducătorul laic cu demnitate supremă al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România în relaţiile cu autorităţile, instituţiile şi organizaţiile interne şi străine, clericale şi laice.

(b) În Prezidiul Eparhial este copreşedinte alături de episcop, este membru al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei Economice şi al Consiliului de Conducere.

 

215. §. Curatorul episcopiei este ales cu majoritate relativă de către adunările generale ale parohiilor din rândul funcţionarilor laici, pentru un ciclu de 6 ani.

 

216. §. (a) În caz de obstrucţionare, curatorul secund eparhial este înlocuitorul curatorului eparhial.

(b) Dacă mandatul curatorului eparhial încetează din orice motiv, se va dispune organizarea de alegeri. Până la alegerea noului curator eparhial funcţia va fi îndeplinită de curatorul secund eparhial.

 

Curatorul eparhial secund

 

217. §. (a) Curatorul eparhial secund este ajutorul curatorului eparhial în toate activităţile acestuia, iar în caz de obstrucţionare este suplinitorul său legal.

(b) Curatorul eparhial secund este membrul Prezbiteriului Eparhial şi al Comisiei Juridice.

 

218. §. Curatorul secund eparhial este ales cu majoritate relativă de către Sinod din rândul funcţionarilor laici parohiali sau protopopiali.

 

219. §. (a) În caz de obstrucţionare, curatorul secund eparhial va fi înlocuit de curatorul proptopopial cu cea mai mare vechime în funcţie.

(b) Dacă mandatul curatorului secund eparhial încetează din orice motiv, funcţia va fi îndeplinită de curatorul protopopial cu cea mai mare vechime în funcţie până la următorul sinod elector.

Prim-consilierul eparhial

 

220. §. (a) Prim-consilierul eparhial este şeful de cabinet al Oficiului Episcopal, respectiv conducătorul şi referentul administraţiei bisericeşti. (175 §.)

(b) Prim-consilierul eparhial este membru din oficiu al Sinodului, al Prezbiteriului Eparhial, al Consiliului de Conducere, al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei de Misiune Internă, al Comisiei Juridice şi al Comisiei Economice.

(c) Prim-consilierul eparhial este ales la propunerea episcopului, cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi şi aflaţi de cel puţin 5 ani în serviciul bisericesc, pentru un ciclu de 6 ani.

(d) În caz de obstrucţionare, suplinitorul său va fi numit de către episcop din rândul funcţionarilor clericali ai eparhiei.

(e) La cererea argumentată a episcopului, Sinodul poate elibera din funcţie prim-consilierul eparhial cu majoritatea simplă (jumătate + 1).

(f) salarizarea, remunerarea şi asigurarea unei locuinţe pentru acesta sunt în sarcina Eparhiei.

Referentul de Misiune Internă

 

221. §. (a) Referentul de Misiune Internă organizează şi ajută serviciul de misiune internă a eparhiei. Susţine legătura permanentă cu Episcopul şi protopopii, informându-i cu privire la toate detaliile serviciului de misiune internă a bisericii.

(b) Pe baza înţelegerii cu episcopul şi cu protopopii, convocă şi organizează o dată pe an întrunirea generală a preoţilor, pe care o prezidează.

(c) Cu ocazia vizitelor bisericeşti (vizitaţii episcopale) îl însoţeşte pe episcop în parohii.

(d) Este preşedintele Comisiei de Misiune Internă, raportează Prezbiterului Eparhial cu privire la munca comisiei, respectiv cu privire la serviciul de misiune internă şi despre datele statistice din cadrul bisericii.

(e) Este membru al Prezbiteriului Eparhial, al Comisiei Teologice, al Comisiei Economice, al Comisiei de Externe şi Ecumenice, respectiv al Consiliului Conducere.

 

222. §. Referentul de misiune internă este ales cu majoritate relativă de către Sinod din rândul preoţilor hirotoniţi şi aflaţi de 10 ani în serviciul bisericesc.

 

223. §. În caz de obstrucţionare, referentul de misiune internă va fi suplinit de protopopul cu cea mai mare vechime în funcţie.

Responsabilul de presă

 

224. §. (a) Responsabilul media este conducătorul şi consilieriul de specialitate cu privire la toate activităţile de presă, de distribuţie a documentelor din cadrul parohiilor şi a eparhiei.

(b) Responsabilul media este membru al prezbiteriului eparhial.

 

225. §. Responsabilul media este ales de Sinod cu majoritate relativă din rândul candidaţilor ecleziastici.

Referentul catihetic

 

226. §. (a) Referentul catihetic coordonează catehizarea, învăţământul religios şcolar, pregătirea confirmanzilor şi educaţia din şcolile de duminică la nivelul parohiilor, respectiv îi ajută cu recomandări de specialitate pe cei care lucrează în aceast domeniu.

(b) Este membru al Prezbiteriului Eparhial.

 

227. §. Referentul catihetic este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi.

Referentul pentru tineret

 

228. §. (a) Referentul pentru tineret al episcopiei dirijează, coordonează munca de tineret din parohii, respectiv îi ajută cu recomandări de specialitate pe cei care lucrează în aceast domeniu.

(b) Este membru al Prezbiteriului Eparhial.

 

229. §. Referentul pentru tineret este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi ai bisericii.

Referentul diaconic

 

230. §. (a) Referentul diaconic al eparhiei conduce şi coordonează munca de diaconie din parohii şi eparhie, respectiv îi ajută cu recomandări de specialitate pe cei care lucrează în aceast domeniu.

(b) Este membru al Prezbiteriului Eparhial.

 

231. §. Referentul diaconic este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi ai bisericii.

Consilierul extern

 

232. §. (a) Consilierul extern este diplomatul, îndrumătorul, consilierul eparhial în probleme de protocol.

(b) Menţine relaţii permanente cu episcopul, episcopul-vicar, respectiv cu Oficiul Episcopal.

(c) Este membru al Prezbiteriului Eparhial.

(d) Este preşedintele Comisiei Externe şi Ecumenice, raportează Prezbiteriului Eparhial despre munca comisiei, respectiv despre legăturile ecumenice şi externe ale bisericii.

 

233. §. Consilierul de externe este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi aflaţi în serviciul bisericesc.

 

234. §. În caz de obstrucţionare, consilierul extern va fi suplinit de către prim-consilierul eparhial.

Secretarul extern

 

235.§. (a) Secretarul extern este referentul şi purtătorul de cuvânt al legăturilor ecumenice şi externe din cadrul eparhiei.

(b) Sarcina sa este să organizeze conferinţele de presă şi colectarea de informaţii.

(c) Este membru al Prezbiteriului Eparhial şi al Comisiei Externe şi Ecumenice.

 

236. §. Secretarul extern este ales cu majoritate relativă de către Sinod dintre membrii laici competenţi ai eparhiei.

Preşedintele Comisiei Teologice

 

237. §. (a) Preşedintele Comisiei Teologice coordonează activitatea teologică a bisericii.

(b) Este obligat să atenţioneze episcopul şi protopopii dacă în serviciul bisericesc, în orice domeniu al acestuia, întâlneşte manifestări nejustificate sau contrare vocaţiei din punct de vedere teologic.

(c) Informează Prezbiteriul Eparhial cu privire la munca Comisiei Teologice şi înaintează Prezbiteriului Eparhial sau Sinodului poziţia comisiei în probleme teologice.

(d) Este preşedintele Comisiei Teologice.

(e) Este membru al Prezbiteriului Eparhial.

 

238. §. Preşedintele Comisiei Teologice este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi ai bisericii, respectiv din rândul profesorilor de teologie sau a colaboratorilor ştiinţifici.

Consilierul economic

 

239. §. (a) Consilierul economic este consilierul bisericii cu privire la probleme economice şi financiare.

(b) Susţine legături permanente cu contabilul şef al eparhiei.

(c) Este preşedintele Comisiei Economice.

240. §. Consilierul economic este ales cu majoritate relativă de către Sinod dintre specialiştii de profil economic ai bisericii.

241. §. În caz de obstrucţionare, consilierul economic va fi suplinit de contabilul şef al eparhiei.

Consilierul juridic

 

242. §. (a) Consilierul juridic acordă consiliere de specialitate Prezidiului Eparhial, funcţionarilor bisericii în administrarea problemelor juridice ale bisericii, poate reprezenta, alături de prezidiu, eparhia şi subunităţile acesteia în faţa autorităţilor în probleme juridice.

(b) Menţine legături cu Prezidiul Eparhial şi supraveghează legalitatea în biserică.

(c) Consilierul juridic este preşedintele Comisiei Juridice şi înaintează Sinodului sau Prezbiteriului Eparhial ori Consiliului de Conducere, avizul de specialitate al comisiei.

(d) Este membru al Prezbiteriului Eparhial şi este membru din oficiu al Sinodului.

 

243. §. Consilierul juridic este ales cu majoritate relativă de către Sinod, dintre specialiştii cu studii juridice ai bisericii.

 

244. §. În caz de obstrucţionare, consilierul juridic este suplinit de procuror.

 

Procurorul

 

245. §. (a) Procurorul este ajutorul consilierului juridic, iar în caz de obstrucţionare a acestuia, este suplinitorul său.

(b) Procurorul este membru al Prezbiteriului Eparhial şi al Comisiei Juridice.

 

246. §. Procurorul este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul oamenilor de specialitate jurişti ai bisericii.

Preşedintele Curţii de Conturi

 

247. §. (a) Preşedintele Curţii de Conturi este controlorul financiar şi de gestionare a averii bisericii (a BELR).

(b) Este membru al Prezbiteriului Eparhial, este preşedintele Curţii de Conturi, fiind cel care raportează Prezbiteriului Eparhial cu privire la controalele financiare şi cele privind gestionarea averii bisericii efectuate de Curtea de Conturi.

 

248. §. Preşedintele Curţii de Conturi este ales cu majoritate relativă de către Sinod dintre specialiştii contabili-financiari ai bisericii.

249. §. În caz de obstrucţionare, preşedintele Curţii de Conturi va fi suplinit de către consilierul laic al Curţii de Conturi.

Consilierii Curţii de Conturi

 

250. §. Consilierii Curţii de Conturi sunt membrii Curţii de Conturi care controlează administraţia financiară şi gestionarea averii eparhiei.

 

251. §. Sinodul alege, cu majoritate relativă, un consilier clerical dintre preoţii hirotoniţi ai bisericii, respectiv un consilier laic, de preferinţă dintre specialiştii financiari ai bisericii.

 

252. §. Consilierul ecleziastic al Curţii de Conturi este suplinitorul preşedintelui Curţii de Conturi.

 

Membrii Comisiei de Disciplină Generală (Eparhială)

 

253. §. Comisia de Disciplină Eparhială exercită serviciul suprem de judecată şi disciplină în cadrul Bisericii Evanghelice - Lutherane din România.

Cei patru membrii ecleziastici şi cei opt membrii laici ai Comisiei de Disciplină Eparhiale sunt aleşi cu majoritate relativă de către Sinod.

 

Angajaţii eparhiei

 

254. §. Salariaţii eparhiei sunt angajaţi de către Prezbiteriul Eparhial.

 

Funcţionari angajaţi

 

255. §. Dintre funcţionarii bisericii, episcopul, în calitate de conducător suprem al Oficiului Episcopal şi al administraţiei eparhiale, respectiv prim-consilierul eparhial, în calitate de şef de cabinet al Oficiului Episcopal şi conducător al administraţiei eparhiale, sunt de regulă salariaţii eparhiei.

 

256. §. (a) Episcopului şi prim-consilierului eparhial li se asigură locuinţă de serviciu de către eparhie.

(b) Funcţionarii angajaţi ai eparhiei îşi pot menţine funcţia ocupată după alegerea lor, iar pe durata mandatului acestora instituţia sau parohia în cauză poate dispune ocuparea postului rezervat pe bază de alegeri, sau poate cere numirea unui supleant.

Contabilul şef

 

257. §. Contabilul şef al eparhiei este executantul gestiunii financiare a Oficiului Episcopal şi a eparhiei, care:

(a) acordă consiliere profesională oficiilor parohiale;

(b) poate controla subunităţile din punctul de vedere al gestiunii financiare;

(c) dacă constată nereguli la nivelul subunităţilor, este obligat să le raporteze prim-consilierului eparhial şi episcopului;

 

258. §. Contabilul şef al eparhiei este angajat pe bază de concurs de către Prezbiteriul Eparhial.

Casierul

 

259. §. Casierul eparhiei gestionează casa Oficiului Episcopal şi este ales pa bază de concurs de către Prezbiteriul Eparhial.

Alţi angajaţi

 

260. §. În funcţie de nevoi, la cererea Prezidiului Eparhial, Prezbiteriul Eparhial poate angaja atâţia salariaţi câţi sunt necesari pentru efectuarea muncii: secretar, controlor financiar, consilier juridic, dactilograf, conducător auto, administrator, personal de serviciu etc.

V. DISPOZIŢII FINALE

 

261. §. Biserica Evanghelică-Lutherană din România  este identică din toate punctele de vedere cu Biserica Evanghelică Sinodo-Prezbiterială de Confesiune Augustană din România, fiind din toate punctele de vedere succesorul legal al acesteia.

 

262. §. Bunurile mobile şi imobile ale protopopiatelor, parohiilor, instituţiilor aparţinând Bisericii Evanghelice-Lutherane din România intră în proprietatea Eparhiei în cazul desfiinţării instituţiilor mai sus amintite, urmând ca Prezbiteriul Eparhiei să dispune asupra acestora.

În situaţia desfiinţării Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, succesoarea legală a acesteia este Federaţia Mondială Lutherană, World Lutheran Federation, iar bunurile mobile şi imobile ale bisericii trec în proprietatea federaţiei.

 

263. §. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului CANON, toate subunităţile Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt obligate să îşi schimbe ştampilele şi anteturile folosite în corespondenţa oficială, conform noii denumiri.

 

264. §. (a) În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului CANON, trebuie să aibă loc alegerile parohiale, în anul următor alegerile protopopiale, iar în anul următor alegerile eparhiale. În scopul coordonării şi echilibrului necesar muncii corpurilor bisericeşti este obligatoriu să se respecte şi în continuare acest ritm al alegerilor.

(b) În perioada tranzitorie, până la alegerile din primul, al doilea şi al treilea an, corpurile şi funcţionarii înregistraţi în Regulamentul Organic vechi asigură conducerea bisericii şi respectarea ordinii legale, conform legilor şi competenţelor prevăzute de noul Canon.

(c) Prezbiteriul general aflat încă în serviciu ia decizii în problemele controversate ivite în perioada tranzitorie.

 

265. §. Regulamentul Disciplinar şi Regulamentul de Alegere a Preoţilor constituie anexele prezentului Canon, acestea trebuie aplicate evident conform prezentului Canon.

 

 

VI. DISCIPLINA BISERICEASCĂ

CAPITOLUL I.

Competenţa Comisiilor de Disciplină ale Bisericii

266. §. Competenţa bisericii.

Comisiile de Disciplină bisericeşti sunt competente să judece:

1. Delictele (abaterile) de disciplină bisericească.

2. Plângerile împotriva valabilităţii alegerilor.

3. Plângerile şi problemele controversate cu caracter administrativ şi de gestionare a averii bisericii.

4. Cazurile de încălcare a credinţei în biserică şi a altor obligaţii.

CAPITOLUL II.

Organizarea Comisiilor de Disciplină

267. §. Biserica efectuează disciplinarea prin Comisiile de Disciplină ale Bisericii.

Comisiile de Disciplină ale Bisericii:

a) Comisia de Disciplină  Parohială

b) Comisia de Disciplină  Protopopială

c) Comisia de Disciplină  Generală (Eparhială)

d) Comisia de Disciplină  Extraordinară pentru procedura de disciplină  în cazul membrilor Prezidiului Eparhial şi a Comisiei de Disciplină Generală.

 

268. §. Comisia de Disciplină  Parohială.

Membrii Comisiei de Disciplină Parohială: preotul şi curatorul parohial, ca prezidiu, şi membrii presbiteriului.

Comisia de Disciplină  Parohială este legal întrunită dacă sunt prezenţi jumătate + 1 din membri.

 

269. §. Comisia de Disciplină  Protopopială.

Membrii Comisiei Disciplinare Protopopiale: protopopul şi curatorul protopopial, ca prezidiu, şi alţi şapte membri, dintre care trei vor fi aleşi din rândul clericilor, iar patru din rândul laicilor.

Membrii Comisiei de disciplină protopopialăsunt aleşi pe o perioadă de şase ani de Adunarea Generală Protopopială, iar notarul acesteia este notarul clerical al protopopiatului, care este ales tot pe o perioadă de şase ani de Adunarea Generală Protopopială.

 

În cazul în care pe durata celor patru ani devine necesar, pe perioada rămasă în locul membrilor lipsă se vor alege noi membri.

Comisia de Disciplină  Protopopială este legal întrunită dacă din cei 9 membri sunt prezenţi cel puţin 5 membri. Comisia se compune din prezidiu şi cel puţin 3 membri.

 

 

270. §. Comisia de Disciplină Generală (Eparhială).

Membrii Comisiei de Disciplină Generală: episcopul şi curatorul eparhial, ca prezidiu, respectiv douăsprezece membri, dintre care patru trebuie vor fi aleşi din rândul clericilor, iar opt din rândul laicilor.

Membrii şi notarul Comisiei de Disciplină Generală sunt aleşi pe o perioadă de şase ani de către Sinod. Pentru suplinirea membrilor lipsă, dacă acest lucru va deveni necesar pe durata celor şase ani, pe perioada rămasă în locul membrilor lipsă se vor alege noi membri.

Comisia de Disciplină  Generală este legal întrunită dacă din cei 14 membri sunt prezenţi cel puţin 7 membri. Comisia se compune din prezidiu şi cel puţin 5 membri.

 

271. §. Comisia de Disciplină  Extraordinară

Comisia de Disciplină Extraordinară decide în cazurile disciplinare privind curatorul eparhial, episcopul şi membrii Comisiei de Disciplină Generală.

Membrii Comisiei de Disciplină Extraordinară: episcopul şi curatorul eparhial, ca prezidiu, respectiv membrii Comisiei Generale. Curatorul, episcopul şi co-preşedintele acestuia şi membrii comisiei împotriva cărora a fost iniţiată procedura de disciplină  nu pot face parte din consiliu.

În cazul în care curatorul eparhial sau episcopul au vreun interes în judecarea pricinii, locul acestora în Comisia de Disciplină  Extraordinară, ca prezidiu, este luat de: curatorul protopopial cu cea mai mare vechime în preoţie şi protopopul cu cea mai mare vechime în funcţie.

Comisia de Disciplină  Extraordinară este legal întrunită dacă din cei 14 membri sunt prezenţi cel puţin 9 membri. Comisia se compune din prezidiu şi cel puţin 7 membri.

 

272. §. Alcătuirea consiliului.

În Comisia de Disciplină  Bisericească hotărârile nu pot fi luate de mai puţini membri decât numărul stabilit.

Comisia de Disciplină  Bisericească decide exclusiv în consiliu alcătuit dintr-un număr impar de membri, iar membrii acesteia, pe lângă prezidiu, se aleg de către Comisie prin tragere la sorţi.

Prezidiul convoacă membrii comisiei la şedinţa consiliului cu cel puţin 2 săptămâni înainte de data acesteia.

În cazul unei eventuale împiedicări, membrul comisiei convocat este obligat să înştiinţeze prezidiul Comisiei de Disciplină cu cel puţin 7 zile înainte de data şedinţei.

Cheltuielile cauzate de înştiinţarea întârziată vor fi suportate de către membrul în cauză al comisiei.

 

273. §. Motive de excludere.

Membrul comisiei nu poate participa la un caz în administrarea căruia:

1. sau el, sau ruda sau afinul său, până la gradul patru inclusiv, au vreun interes în judecarea pricinii;

2. a participat la luarea hotărârii ca membru al comisiei disciplinare la un nivel inferior al procesului.

 

274. §. Delegarea membrilor consiliului.

Dacă Comisia de Disciplină  nu se poate alcătui din cauza excluderii membrilor săi sau din alte cauze, la propunerea prezidiului sau la cererea motivată a unuia dintre părţi, Comisia de Disciplină  imediat superioară trimite o altă comisie. Comisia de Disciplină  imediat superioară poate dispune delegarea membrilor consiliului şi fără cererea părţilor, dacă protejarea ordinii bisericeşti sau alt interes bisericesc important o cere.

 

 

275. §. Notarul supleant.

În caz de obstrucţionare a notarului, prezidiul numeşte un notar supleant.

 

 

276. §. Jurământul membrilor Comisiei Disciplinare şi al notarului.

Înaintea deschiderii dezbaterilor, la prima şedinţă de consiliu, membrii Comisiei Disciplinare şi notarii depun următorul jurământ:

"Jur pe Dumnezeul cel viu, care este Tată, Fiu şi Sfântul Duh, Dumnezeul cel adevărat şi unic, că în funcţia mea de membru - notar voi  proceda în mod conştiincios şi cu bună ştiinţă, şi că nu voi încălca obligaţia de confidenţialitate cu privire la funcţia pe care o deţin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

 

Reprezentare legală

277. §. (a) Părţile participă personal la dezbateri. Pe perioada procedurii şi a dezbaterilor persoana împotriva căreia s-a depus o plângere poate angaja, pe bază de împuternicire, un apărător.

(b) Nu pot fi împuternicite persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani sau persoanele cărora le-a fost interzisă prin hotărâre disciplinară irevocabilă participarea la cauzele bisericeşti.

(c) Împuternicirea va trebui să fie cuprinsă într-un act autentic. Împuternicirea dată avocaţilor va fi guvernată de legislaţia de stat în vigoare. Ca reprezentant-avocat se pot desemna doar avocaţi care sunt membri ai Bisericii Evanghelice Lutherane din România.

 

278. §. Cereri, citaţii

Cererile adresate Comisiei Disciplinare Bisericeşti se vor depune la preşedintele cleric al Comisiei Disciplinare vizate.

Citaţiile se vor înmâna prin intermediul oficiului parohial al comunităţii bisericeşti pe a cărei rază teritorială locuieşte destinatarul.

 

CAPITOLUL III.

Sfera de activitate şi competenţa Comisiilor Disciplinare Bisericeşti

 

279. §. Sfera de activitate a Comisiei de Disciplină Parohială

Comisia de Disciplină  Parohială este competentă în procedurile împotriva acelor membri ai bisericii care nu aparţin de jurisdicţia de disciplină  bisericească şi care:

1. încalcă credinţa faţă de biserică prin comportamentul lor sau prin anumite acte;

2. au o viaţă imorală, scandaloasă;

3. refuză încăpăţânat îndeplinirea obligaţiilor  aferente statutului de membru al parohiei;

4. tulbură sau periclitează ordinea internă a bisericii prin învrăjbire, incompatibilitate.

 

279. §. Competenţa Comisiei de Disciplină Parohială.

Comisia de Disciplină  Parohială este competentă în procedurile disciplinare împotriva acelor membri ai bisericii care nu deţin funcţii şi care:

1. încalcă credinţa faţă de biserică prin comportamentul lor sau prin anumite acte;

2. au o viaţă imorală, scandaloasă;

3. refuză îndeplinirea obligaţiilor aferente statutului de membru al parohiei;

4. tulbură sau periclitează ordinea internă a bisericii prin învrăjbire, incompatibilitate.

280. §. Preotul va stărui ca prin dragostea mântuitoare şi corectoare să facă totul pentru a convinge membrul bisericesc amintit în 279. § să revină pe calea cea bună. În funcţie de nevoie, preotul va implica în această stăruinţă şi presbiterii sau alţi membri ai bisericii şi va trimite cazul Comisiei Disciplinare doar în cazul în care toate încercările sale se dovedesc a fi zadarnice.

281. §. Comisia de Disciplină  Parohială este convocată de prezidiu care va cita la dezbateri membrul bisericii împotriva căruia s-a depus plângerea. Dezbaterea nu este publică. În cazurile amintite la 279. §. punctul 1 şi 2, Comisia de Disciplină  Parohială va mustra membrul bisericii vizat.

În funcţie de gravitatea comportamentului său, membrul bisericii poate fi lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales pe o perioadă de cel mult cinci ani şi poate să îi fie interzisă şi participarea la adunarea generală.

Sentinţa poate fi atacată prin apel la Comisia de Disciplină Protopopială. Sentinţa Comisiei Disciplinare Protopopeşti poate fi atacată cu recurs la Comisia de Disciplină Generală.

Dacă membrul bisericii dă dovadă neîndoielnică de reculegere şi îndreptare prin comportament ireproşabil pe o perioadă îndelungată, la iniţiativa preotului Comisia de Disciplină Parohială poate pronunţa anularea deciziei irevocabile.

În caz de abateri foarte grave, cum ar fi cele descrise în 279. §. punctul 3 şi 4, Comisia de Disciplină Parohială are dreptul să excludă membrul respectiv din comunitate.

 

282. §. Sfera de activitate a Comisiei de Disciplină Protopopială.

Comisia de Disciplină  Protopopială este competentă în următoarele cazuri:

1. abaterile disciplinare săvârşite de funcţionarii, angajaţii, colaboratorii protopopiatului şi cei care aparţin de competenţa protopopiatului, respectiv de alţi membri, funcţionari, angajaţi şi colaboratori ai presbiteriilor protopopiale şi parohiale, cu excepţia curatorului protopopial şi al protopopului;

2. disputele administrative şi patrimoniale ivite între parohiile aparţinând protopopiatului;

3. acţiunea pornită de către funcţionarul sau alt angajat al parohiei sau al protopopiatului împotriva membrului presbiteriului parohial ori protopopial, pentru despăgubiri;

4. acţiunea funcţionarului sau altui angajat (văduvei / văduvului sau succesorilor) al parohiei sau protopopiatului împotriva parohiei, respectiv protopopiatului în privinţa retribuţiei;

5. disputele ivite între parohie sau protopopiat, pe de o parte, şi beneficiar sau succesor (văduvul / văduva), pe de altă parte, datorită administrării, întreţinerii sau transmiterii unor terenuri, clădiri, locuinţe sau alte bunuri patrimoniale aparţinând bisericii;

6. plângerile împotriva hotărârilor sau măsurilor luate de autorităţile, organele administrative ale parohiilor;

7. plângerile împotriva alegerilor din parohiile aparţinând protopopiatului.

Comisia de Disciplină Protopopială procedează ca autoritate de apel în cazurile contestate la Comisia de Disciplină Parohială.

 

283. §. Sfera de activitate a Comisiei de Disciplină Generală.

Comisia de Disciplină Generală este competentă în următoarele cazuri:

1. abaterile disciplinare ale funcţionarilor şi ale altor angajaţi ai eparhiei, ale membrilor presbiteriului eparhial, precum şi ale curatorului protopopial şi ale protopopului, cu excepţia curatorului general, al episcopului şi al membrilor Comisiei de Disciplină Generală;

2. disputele administrative şi patrimoniale ivite între protopopiate, în cazul în care nu ţin de competenţa Comisiei de Disciplină  Protopopială;

3. acţiunea eparhiei împotriva retribuţiei funcţionarului sau altui angajat al eparhiei, precum şi al membrului presbiteriului eparhial;

4.  acţiunea funcţionarului sau altui angajat (văduv sau succesor) al eparhiei împotriva eparhiei în privinţa retribuţiei;

5. disputele ivite între eparhie, pe de o parte, şi beneficiar sau succesor (văduvul / văduva), pe de altă parte, precum şi între succesorul în oficiu, pe de o parte, şi predecesorul în oficiu sau succesorul acestuia (văduva/văduvul), pe de altă parte între, datorită administrării, întreţinerii sau transmiterii unor terenuri, clădiri, locuinţe sau alte bunuri patrimoniale aparţinând bisericii

6. plângerile împotriva hotărârilor sau măsurilor autorităţilor, organelor administrative ale protopopiatului şi ale eparhiei;

7. plângerile împotriva alegerilor protopopiale şi eparhiale.

Ca urmare a contestaţiei Comisiei de Disciplină Generală, procedează ca autoritate de recurs  în cazurile în care Comisia de Disciplină  Protopopială procedează în primă instanţă sau ca autoritate de apel.

 

 

 

CAPITOLUL IV.

Delicte (abateri) disciplinare

284. §. Persoanele care se supun autorităţii disciplinare a bisericii.

Aparţin de judecătoria de disciplină a bisericii toţi cei care au funcţii bisericeşti, sau se află în serviciu bisericesc, indiferent dacă postul lor este plătit sau este onorific.

 

285. §. Delicte (abateri) disciplinare bisericeşti.

Comite delicte (abateri) disciplinare bisericeşti persoana supusă autorităţii disciplinare bisericeşti care:

a) propagă doctrine care contravin crezului bisericesc;

b) îşi încalcă sarcinile profesionale intenţionat sau din neglijenţă, sau este foarte nepăsător sau dezordonat în îndeplinirea sarcinilor profesionale;

c) prejudiciază biserica intenţionat sau din neglijenţă;

d) comite abuz în serviciu;

e) perturbă sau periclitează pacea, unitatea bisericii prin instigare sau dezbinare;

f) se împotriveşte dispoziţiei sau hotărârii legale a superiorilor sau instigă împotriva acestora, ori manifestă nesupunere sau lipsă de respect faţă de superiori;

g) aduce atingere prestigiului bisericii, sau clatină încrederea necesară funcţiei sale, sau aduce ofensă ori periclitează prestigiul postului său prin ocupaţia, modul de viaţă, comportamentul său ori prin anumite acţiuni;

h) manifestă un comportament care nu este compatibil cu caracterul funcţiei sale;

i) comite o faptă care constituie motiv pentru atacarea alegerilor;

j) comite o faptă care se sancţionează conform codului penal şi care ofensează şi interesele bisericii.

Comite abateri disciplinare bisericeşti preotul sau preotul candidat care după intrarea în vigoare a prezentei legi se căsătoreşte contrar alineatului 28. §., punctului e., respectiv fiecare funcţionar sau angajat bisericesc retribuit care nu se căsătoreşte la biserică, sau cauzează un prejudiciu bisericii prin hotărârea sau dispoziţia sa cu privire la religia copiilor săi, sau îşi încalcă sarcinile privind educaţia în spirit evanghelic a copiilor săi.

 

 

286. §. Sancţiuni.

Sancţiuni care pot fi aplicate în cazul abaterilor bisericeşti:

1. mustrare;

2. lipsirea de dreptul de a alege şi de a fi ales;

3. sancţiuni băneşti;

4. transfer;

5. dislocare din funcţie;

6. destituirea din funcţie;

7. excluderea din biserică;

Destituirea din funcţie nu poate fi evitată dacă cel vinovat a devenit nedemn de încrederea şi respectul necesar funcţiei sale din cauza modului de viaţă şi comportamentului enumerat la 285. §. lit. a), e), f), g) şi h).

 

287. §. Sancţiuni auxiliare şi lipsirea de dreptul de a alege şi de a fi ales.

Ca sancţiune auxiliară, în cazul mustrării pe o perioadă de doi ani, iar în  cazul sancţiunii băneşti pe o perioadă de trei ani, se poate pronunţa şi faptul că pe perioada amintită condamnatul nu poate fi ales sau avansat într-o funcţie mai înaltă sau mai avantajoasă.

În cazul abuzului în alegeri (282. §. punctul 7) sau în caz de alte abateri disciplinare condamnatul poate fi lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 20 de ani, ca sancţiune auxiliară.

 

288. §. Sancţiuni băneşti

La stabilirea sancţiunilor băneşti, pe lângă gravitatea infracţiunii, se vor lua în considerare şi condiţiile de salarizare şi de trai ale condamnatului.

În cazul angajatului retribuit sancţiunea bănească se va reţine din salar, eventual în rate lunare. O rată lunară nu poate fi mai mare decât o treime din salariul lunar.

Suma obţinută cu titlu de sancţiune bănească reprezintă venit în fondul public al Episcopiei.

 

289. §. Transferul

Dacă la stabilirea infracţiunii, comisia bisericească ajunge la concluzia că menţinerea celui vizat în funcţia de până acum periclitează interesele bisericii, se poate pronunţa în favoarea transferării acestuia. Această sancţiune se poate aplica atât împreună cu mustrarea condamnatului sau cu sancţiunea bănească, sau separat, fără acestea.

Episcopul dispune cu privire la transfer.

Dacă din lipsă de ocazie transferul nu poate fi aplicat în termen de un an de la momentul în care sentinţa a devenit irevocabilă, se va porni procedura de pensionare forţată a condamnatului. Dacă condamnatul nu îndeplineşte condiţiile pentru pensionare, respectiv nu doreşte să fie pensionat, se va demite din funcţie.

La asemenea transferuri, cheltuielile mutării sunt în sarcina condamnatului.

 

290. §. Dislocare din funcţie, destituire, excluderea din biserică

Sancţiunea dislocării din funcţie înseamnă că condamnatul îşi pierde serviciul, funcţia şi titlul care ţine de aceasta, caracterul şi beneficiul material.

Pe lângă consecinţele juridice definite în paragraful anterior, cel care este destituit din funcţie, nu mai poate fi angajat în serviciu bisericesc.

Excluderea din biserică înseamnă că condamnatul nu mai este membru al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, nu poate beneficia de drepturile de membru şi nu poate exercita obligaţiile de membru.

 

291. §. Suspendarea

În cazul unor abateri disciplinare vădit grave, dacă interesele bisericii necesită acest lucru, prezidiul eparhial poate suspenda din funcţie, respectiv din post preotul, membrul prezbiteriului, funcţionarul ecleziastic, angajatul şi colaboratorul bisericii împotriva căruia s-a depus plângere până la naşterea unei sentinţe disciplinare irevocabile.

Suspendarea temporară înseamnă că persoana suspendată, dacă este angajat ecleziastic, nu poate oficia nici un serviciu clerical sau preoţesc, respectiv nu poate conduce administrarea oficiului preoţesc, nu poate convoca adunarea presbiterială sau cea generală şi nici nu le poate prezida, respectiv îşi pierde dreptul de semnătură până la naşterea unei hotărâri disciplinare definitive şi irevocabile. Persoana suspendată are obligaţia să predea preotului suplinitor desemnat Oficiul Parohial şi administraţia parohiei în termen de 48 de ore de la data suspendării.

În cazul în care persoana suspendată este un funcţionar neclerical, suspendare temporară înseamnă că acesta nu îşi poate exercita funcţia până la naşterea unei hotărâri disciplinare definitive şi irevocabile. În cazul în care persoana suspendată este un angajat sau colaborator neclerical, suspendare temporară înseamnă că acesta nu îşi poate exercita drepturile şi obligaţiile aferente postului, respectiv muncii sale.

În caz de suspendare temporară, prezidiul eparhial va numi un suplinitor pe durata suspendării.

 

292. §. Încetarea procedurii disciplinare şi prescripţia.

a) Procedura de disciplină nu poate fi pornită, iar procedura pornită trebuie încetată dacă persoana împotriva căreia s-a depus plângere demisionează prin declaraţie scrisă din funcţia respectivă şi renunţă la drepturile la care este îndreptăţit el sau eventual aparţinătorii lui, sau dacă acesta decedează. Demisia nu afectează răspunderea patrimonială.

În caz de abatere gravă care va atrage în mod previzibil demiterea din funcţie, procedura trebuie continuată şi în cazul demisiei; şi în acest caz procedura trebuie încheiată prin hotărâre de încetare dacă ulterior nu se ajunge la pronunţarea demiterii din funcţie.

Dacă cel împotriva căruia a fost încetată procedura de disciplină  din cauza demisiei este angajat din nou în serviciul bisericesc, această procedură trebuie pornită din nou fără întârziere; în acest caz expirarea termenului de prescripţie nu împiedică procedura.

b) Prescripţia

Răspunderea pentru abaterile bisericeşti se prescriu în termen de trei ani socotiţi de la comiterea abaterii dacă cel vinovat nu comite o altă infracţiune în acest timp. Prescripţia se întrerupe prin depunerea plângerii la instanţa bisericească competentă sau prin măsurile luate de autoritatea bisericească împotriva celui vinovat în perioada abaterii disciplinare.

Sancţiunea de disciplină  nu va putea fi executată dacă termenul de trei ani de la data când hotărârea a devenit irevocabilă a expirat. Prescripţia se întrerupe de orice acţiune a autorităţii bisericeşti competente care se referă la executarea pedepsei. Executarea demiterii nu se prescrie.

293. §. Suspendarea procedurii.

Procedura de judecată bisericească nu este influenţată de faptul că acţiunea în cauză încalcă nu numai legile bisericii, ci şi legile statului.

Dacă însă organele de judecată bisericeşti consideră că este necesar, pot suspenda procedura până când organele de judecată ale statului iau o hotărâre irevocabilă.

294. §. Pornirea procedurii disciplinare.

Începerea procedurii disciplinare are loc în următoarele cazuri:

a) din oficiu;

b) la solicitarea unei autorităţi bisericeşti;

c) la plângerea unor persoane fizice;

d) la cererea funcţionarului însuşi.

Autorităţile bisericeşti superioare sunt obligate să se ocupe de pornirea procedurii pentru sancţionarea abaterii bisericeşti de care au luat cunoştinţă, episcopul şi protopopul rezervându-şi dreptul de a-l mustra şi dojeni părinteşte pe cel care s-a îndepărtat de învăţăturile bisericii, păcătuieşte împotriva moralităţii, are o viaţă scandaloasă, nu-şi îndeplineşte obligaţiile profesionale.

 

295. §. Atât în solicitare, cât şi în plângere se vor prezenta acele fapte pentru care se cere pornirea procedurii disciplinare, respectiv dovezile.

Solicitarea, plângerea sau cererea se va depune la autoritatea superioară pârâtului. Astfel, împotriva acelora care se supun autorităţii judecătoreşti a Comisiei de Disciplină Protopopială în primă instanţă, la protopopul protopopiatului, iar împotriva celora care se supun autorităţii judecătoreşti a Comisiei de Disciplină Generală, la episcop.

Dacă plângerea nu a fost depusă la autoritatea competentă, aceasta va fi înaintată din oficiu autorităţii competente. Dacă plângerea este incompletă, va trebui restituită pentru completare. Iar dacă este atât de incompletă, încât nu este adecvată pentru a constitui baza unei proceduri sau dacă este total neserioasă, prezidiul Comisiei de Disciplină competentă va respinge plângerea. Decizia de respingere poate fi atacată cu apel la Comisia de Disciplină  competentă.

 

296. §. După primirea plângerii sau solicitării, dacă aceasta a fost acceptată de prezidiul Comisiei de Disciplină competentă, prezidiul va notifica pârâtul despre cauză. Pârâtul are dreptul să depună o declaraţie în termen de cincisprezece zile de la înmânarea notificării.

În cazuri întemeiate acest termen poate fi prelungit.

 

297 §. După expirarea perioadei de depunere a declaraţiei, prezidiul Comisiei de Disciplină decide fie cu privire la începerea cercetării, fie cu privire la încheierea procedurii comisiei disciplinare. Împotriva deciziei prin care s-a dispus încheierea procedurii, este posibil apelul de plângere la Comisia de Disciplină  competentă.

 

298. §. Adunarea Generală Protopopială şi Presbiteriul Protopopial, respectiv Presbiteriul Eparhial si Sinodul au dreptul de a porni procedura de disciplină  împotriva funcţionarilor, angajaţilor, colaboratorilor şi membrilor bisericii care sunt supuşi autorităţii acestora şi în cazul în care autoritatea bisericească competentă a omis acest lucru.

 

299. §. Episcopul, respectiv curatorul eparhial vor fi informaţi cu privire la dispunerea cercetării, şi vor numi în cauza de disciplină  un acuzator public care va trebui să fie membru al Bisericii Evanghelice Lutherane din România. Acuzatorul public este obligat să accepte numirea şi să-l informeze continuu pe cel care l-a numit despre evoluţia cauzei.

Dacă după pornirea procedurii disciplinare acuzatorul public consideră că stabilirea abaterii disciplinare nu este fundamentată, poate iniţia achitarea pârâtului, respectiv încetarea procedurii.

Comisia de Disciplină  nu este ţinută de decizia acuzatorului public.

 

300. §. Cercetare

Prezidiul Comisiei de Disciplină va desemna un judecător de instrucţie care  poate fi şi unul dintre membrii Comisiei Disciplinare, şi va informa acuzatorul public şi părţile despre acest lucru. Anchetatorul va trebui să fie membru al Bisericii Evanghelice Lutherane din România.

Sarcina judecătorului de instrucţie este de a elucida starea de fapt. În acest scop, audiază atât pârâtul, cât şi reclamantul, martorii şi experţii anunţaţi. Înainte de audiere martorii trebuie atenţionati că sunt obligaţi să depună jurământ cu privire la mărturia lor. Martorii şi experţii vor depune jurământul în mod obligatoriu dacă nu există motiv pentru omiterea depunerii jurământului. Expertul va depune jurământul înainte de exprimarea opiniei de specialitate.

Se va omite obligativitatea depunerii jurământului de către martor dacă nici una dintre părţi nu o cere sau dacă există un motiv pentru care mărturia martorului nu poate fi considerată credibilă nici în cazul depunerii jurământului.

 

Jurământul martorului este următorul: "Jur pe Dumnezeu, că la întrebările care mi s-au adresat am răspuns conform cunoştinţelor şi bunei mele conştiinţe, mărturisind realitatea pură şi completă, şi nu am tăinuit nimic legat de cauză şi despre ce am cunoştinţă. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

 

Jurământul expertului este următorul: "Jur pe Dumnezeu, că voi examina cu exactitate obiectul inspecţiei şi îmi voi prezenta punctul de vedere în mod nepărtinitor, conform celor mai bune cunoştinţe profesionale, cu suflet bun, conform adevărului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Despre cercetare se va întocmi proces verbal. În procesul verbal martorul îşi semnează mărturia sau o parafează.

 

301. §. După terminarea cercetării, care nu poate dura mai mult de 90 de zile, judecătorul de instrucţie înaintează documentele prezidiului Comisiei de Disciplină, prezidiul le înmânează acuzatorului public în vederea întocmirii rechizitoriului, pe care acesta îl va înainta prezidiului. Comisia de Disciplină decide şi cu privire la rechizitoriu.

Comisia de Disciplină va dispune încetarea procedurii prin încheiere fără fixarea procesului, dacă:

1. continuarea procedurii nu se justifică datorită demisiei sau decesului pârâtului sau datorită prescripţiei;

2. din datele cercetării se poate stabili că pârâtul nu a comis nici o abatere bisericească;

3. gravitatea infracţiunii este minoră şi nici un fel de interes public nu cere continuarea procedurii.

Această hotărâre se va comunica şi reclamantului, care poate introduce apel împotriva ei, cu excepţia cazului în care aceasta a fost luată de Comisia de Disciplină Generală.

 

302. §. Dacă cauza se va judeca, data şi locul judecăţii vor fi stabilite de prezidiul Comisiei de Disciplină, care va cita toate părţile şi reprezentanţii lor legali, respectiv martorii anunţaţi din timp dacă cheltuielile de transport aferente vor fi suportate în avans de partea care a propus audierea. De regulă, martorii şi experţii audiaţi deja pe parcursul cercetării nu vor trebui citaţi la proces.

Citaţiile se vor trimite în aşa fel încât cei citaţi să aibă la dispoziţie cel puţin 10 zile până la termenul de judecată. Citaţia va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

a)      numele, adresa şi calitatea procesuală a celor citaţi

b)      denumirea cauzei

c)      data şi locul judecăţii (zi, luna, anul, ora)

Citaţiile se vor trimite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Pârâtului, împreună cu citaţia, i se va înmâna şi o copie a plângerii şi a rechizitoriului.

Părţile pot solicita studierea întregului dosar al cauzei cu o săptămână înainte de termenul fixat pentru judecată, asigurânduli-se această posibilitate în perioada amintită. Studierea întregului dosar al cauzei se va face sub supravegherea unuia dintre membrii prezidiului comisiei disciplinare. Nu se pot face copii după documentele din dosar.

 

Dezbaterile sunt publice. Dacă însă audienţa deranjează derularea dezbaterilor sau dacă unele interese bisericeşti sau publice o cer, preşedintele poate să dispună ca dezbaterile să se facă în şedinţă închisă. În cazul excluderii audienţei pot fi prezenţi la proces câte doi martori desemenaţi de către reclamant, pârât, respectiv acuzatorul public.

 

Dezbaterile

303. §. Dezbaterile sunt prezidate, în funcţie de înţelegere, de către unul dintre preşedinţi. Despre dezbateri se va întocmi proces verbal.

Dezbaterile sunt publice. Dacă însă audienţa deranjează derularea dezbaterilor sau dacă unele interese bisericeşti sau publice o cer, preşedintele poate să dispună ca dezbaterile să se facă în şedinţă închisă. Această încheiere nu poate fi atacată. În cazul excluderii audienţei pot fi prezenţi la proces câte doi martori desemenaţi de către reclamant, pârât, respectiv acuzatorul public.

Dezbaterile sunt deschise de către preşedinte prin citirea cuvântului lui Dumnezeu şi prin rugăciune, după care acesta prezintă membrii Comisiei de Disciplină, numeşte cauza ce urmează a fi dezbătută, părţile şi acuzatorul public, stabilind de asemenea că citarea părţilor s-a făcut regulamentar şi dispune ca notarul să facă apelul părţilor. Judecata poate avea loc şi în cazul în care părţile nu se prezintă sau dacă este prezentă doar una dintre părţi, cu condiţia ca aceştia să fi fost citaţi regulamentar.

După deschidere, preşedintele solicită părţilor să prezinte eventualele motive de recuzare a membrilor Comisiei de Disciplină. În fazele ulterioare ale procedurii părţile nu mai pot depune cerere de recuzare, cu excepţia cazului în care pot demonstra că au luat cunoştinţă de motivul de recuzare doar ulterior. Comisia de Disciplină  decide cu privire la cererea de recuzare în şedinţă de consiliu închisă.

Persoana împotriva căreia s-a invocat motivul de recuzare nu poate participa la luarea hotărârii. Comisia de Disciplină  poate lua o hotărâre şi atunci când la deliberări participă doar trei membri ai comisiei. Nu pot fi recuzaţi toţi membrii Comisiei Disciplinare sau un număr de membri care ar face imposibilă luarea unei hotărâri.

După citirea încheierii privind cererea de recuzare, preşedintele informează părţile cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin, după care solicită părţilor, petentului şi pârâtului să depună jurământul.

Preşedintele dă citire plângerii şi la solicitarea sa, judecătorul de instrucţie îşi înaintează raportul.

Acuzatorul public înaintează rechizitoriul.

Preşedintele solicită pârâtului sau reprezentantului acestuia să îşi expună apărarea.

Preşedintele înaintează propunerile sale privind probaţiunea.

Preşedintele conduce audierea martorilor şi experţilor citaţi în cadrul probaţiunii. Înainte de audiere, martorii şi experţii au oligaţia să depună jurământ conform prevederilor art. 300. Petentul, pârâtul, acuzatorul public, respectiv membrii Comisiei de Disciplină pot adresa întrebări martorilor şi experţilor prin intermediul preşedintelui.

După încheierea fazei probaţiunii, acuzatorul public înaintează comisiei forma finală a rechizitoriului.

Pârâtul sau reprezentantul acestuia face o declaraţie finală.

Dacă preşedintele declară faza probaţiunii ca fiind încheiată, suspendă judecata, stabilind data reluării dezbaterilor, după care Comisia de Disciplină se retrage spre deliberare.

Dacă Comisia de Disciplină consideră că faza probaţiunii nu este satisfăcătoare, preşedintele amână judecata şi stabileşte termenul următor.

 

Hotărârile (sentinţele) disciplinare

304. §. Comisia de Disciplină  va putea lua următoarele horărâri, în şedinţă de consiliu închisă:

a)    amână luarea hotărârii şi pronunţarea acesteia la data stabilită în încheiere.

b)   în încheiere dispune completarea dovezilor şi audierea de noi martori, după caz, în vederea clarificării cauzei. Stabileşte data următoarei dezbateri. Judecătorul de instrucţie desemnat în cazul respectiv are obligaţia să completeze dovezile în termen de 30 de zile.

c)    consideră cauza clarificată şi cercetarea finalizată, pronunţă hotărârea.

Pronunţarea hotărârii are loc în public, în cadrul şedinţei redeschise. Hotărârea, sentinţa se va comunica părţilor şi în scris, cu confirmare de primire, în termen de 5 zile de la pronunţarea acesteia.

În sentinţă se va dispune şi cu privire la cheltuieli şi eventualele cereri de drept privat.

Sentinţa trebuie motivată.

 

Hotărârea comisiei de disciplină se compune din 3 părţi:

1. Partea introductivă care conţine numărul dosarului, denumirea comisiei de disciplină, sediul acesteia, numele membrilor comisiei şi al persoanei care întocmeşte procesul verbal, numele şi domiciliul părţilor, funcţia bisericească, calitatea sa în cadrul procedurii disciplinare, numele acuzatorului public şi al reprezentantului apărării, locul şi data deliberării şi a pronunţării hotărârii.

2. Motivarea, care conţine starea de fapt stabilită de Comisia de Disciplină, indicându-se probele concludente şi prevederile legale care au stat la baza hotărârii disciplinare.

3. Partea dispozitivă, care reprezintă de fapt hotărârea (sentinţa) propriu-zisă şi are următorul conţinut:

- hotărârea Comisiei de Disciplină (sancţiuni şi sancţiuni auxiliare)

- informarea privind căile de atac (dacă hotărârea poate fi sau nu apelată; termenul şi destinatarul apelului, locul introducerii apelului)

- denumirea organului de executarea şi termenul limită al executării

- menţionarea faptului dacă pronunţarea hotărârii a avut loc în prezenţa sau în absenţa părţilor.

Procedura apelului

305. §. Sentinţa Comisiei de Disciplină Parohială, respectiv sentinţa Comisiei de Disciplină Protopopială poate fi atacată cu apel atât de către pârât şi apărătorul său, cât şi de acuzatorul public, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la comunicarea sentinţei.

Apelul se va depune la Comisia de Disciplină  de primă instanţă, în două exemplare.

 

Preşedintele comisiei de disciplină de primă instanţă are obligaţia să înainteze apelurile, împreună cu întregul dosar al cauzei, comisiei de disciplină competente să judece apelul în termen de 15 zile de la primirea apelului. Preşedintele comisiei de disciplină competentă va numi un acuzator public şi îi trimite dosarul cauzei. Acuzatorul public are obligaţia să înainteze Comisiei de Disciplină competente actele, împreună cu rechizitoriul propriu, în termen de 30 de zile de la preluarea dosarului.

Hotărârile luate în a doua instanţă sunt irevocabile şi executorii.

Hotărârile Comisiei de Disciplină Extraordinară sunt irevocabile.

 

După studierea dosarului cauzei, în baza dovezilor şi a constatărilor Comisiei de Disciplină de primă instanţă, Comisia de Disciplină de Apel, în şedinţă închisă, poate lua următoarea hotărâre:

1. respinge apelul:

a) dacă acesta este nelegal sau termenul pentru depunerea apelului a expirat.

b)  dacă consideră că hotărârea atacată este temeinică şi legală.

2. admite apelul şi casează hotărârea primei instanţe.

a) trimite cauza spre rejudecare Comisiei de Disciplină de prima instanţă pentru vicii de formă, procedură, citare sau cercetare.

b) achită pârâtul, califică cauza ca fiind de ordin administrativ.

c) rejudecă cauza conform regululor de procedură din prezentul regulament, referitoare atât la judecata în primă instanţă, cât şi la judecata în apel.

În apel, împotriva pârâtului se poate lua o hotărâre mai gravă doar dacă acuzatorul public introduce apel pentru înăsprirea pedepsei.

 

EXECUTARE

 

306. §. Executarea este de competenţa parohiei sau protopopiatului corespunzător nivelului Comisiei de Disciplină de primă instanţă sau de competenţa prezidiului eparhial.

Termenul de executare a hotărârii disciplinare irevocabile este de 30 de zile de la data pronunţării acesteia.

Prezidiul competent este răspunzător pentru executare.

În cele din urmă, prezidiul competent poate apela la executori judecătoreşti în vederea executării hotărârii.

 

 

 

CAPITOLUL V.

Înaintarea plângerii

 

307. §. Contestaţia împotriva alegerilor.

Contestaţia împotriva alegerilor sau a votului trebuie depusă în termen de 15 zile, începând cu ziua în care rezultatul a fost anunţat.

Contestaţia se va depune la protopopul competent din parohia alegătoare, respectiv electoare, iar în cazul atacării alegerilor protopopiale ori eparhiale, la episcop.

 

308. §. Plângerea administrativă.

Plângerile bisericeşti administrative sau patrimoniale se depun în termen de 15 zile de la comunicarea (pronunţarea, înmânarea) ordinului, dispoziţiei, hotărârii sau măsurii prejudiciabile, la autoritatea administrativă care a luat hotărârea prejudiciabilă sau a luat măsura prejudiciabile; dacă autoritatea administrativă a procedat în calitate de organ administrativ, plângerea se depune la prezidiul acesteia.

Pot fi contestate doar hotărârile administrative irevocabile.

CAPITOLUL VI.

Procese patrimoniale

 

309. §. Comisia de Disciplină a Bisericii poate valida următoarele acţiuni:

1. cererile născute din relaţia dintre parohii şi filiale, respectiv circumscripţii de diasporă;

2. cererile patrimoniale născute din comunitatea de bunuri sau din alte legături juridice comunitare ori a încetării acestora în cazul parohiilor şi a altor organe de autoguvernare bisericeşti;

3. cererile născute din separarea filialelor şi a diasporei de parohie, a parohiei de protopopiat, a protopopiatului de episcopie, şi în general a oricărei instituţii bisericeşti de un organ de autoguvernare bisericească;

4. cererile parohiilor nou înfiinţate de împărţire a patrimoniului bisericesc;

5. cererea funcţionarului şi a altor angajaţi, colaboratori sau mandatari ai bisericii, la fel şi a succesorului (văduvului / văduvei) acestora, în legătură cu ocuparea funcţiei de preot pe bază de invitaţie sau, în general, cu relaţia de serviciu sau profesională, împotriva organului de autoguvernare bisericească sau a instituţiei bisericeşti, cu excepţia cerinţelor născute din raporturi juridice bazate pe contracte de drept privat care sunt de compteneţa instanţelor lumeşti.

6. cererile parohiei sau a altui organ de autoguvernare bisericească în legătură cu administrarea, susţinerea sau predarea terenurilor, clădirilor, locuinţelor sau a altor bunuri patrimoniale împotriva beneficiarului sau succesorului (văduvul / văduva) acestuia, de asemenea, a predecesorului în funcţie împotriva succesorului său şi a succesorului în funcţie împotriva predecesorul în funcţie;

7. cererea în legătură cu repararea pagubei pricinuite de un funcţionar bisericesc sau alt angajat, colaborator sau mandatar al bisericii prin încălcarea cu intenţie sau din neglijenţă a sarcinilor profesionale, cu excepţia cazului în care cel prejudiciat putea să remedieze prejudiciul, însă a omis acest lucru, fie intenţionat, fie din neglijenţă.

8. cererea pentru restituirea cheltuielilor împotriva aceluia care se face vinovat de nulitatea alegerilor.

 

310. §. Prescripţia.

Dreptul de a cere executarea pretenţiilor definite în paragraful anterior se prescrie în termen de trei ani. Prescripţia începe să curgă la sfârşitul anului în care cererea a devenit executorie de drept.

 

 

Prezentul CANON şi Regulament Disciplinar:

a fost aprobat, promulgat şi anunţat în cea de a XI. Sesiune a Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România din  18 iunie 2003, la Cluj -Napoca.

 

modificări aprobate, promulgate şi anunţate la Sesiunea Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România din data de 7-8 septembrie 2007, la Cluj-Napoca.

 

modificări aprobate, promulgate şi anunţate la Sesiunea Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România din data de 2-3 octombrie 2008, la Braşov.

 

modificări aprobate, promulgate şi anunţate la Sesiunea Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România din data de 25-26 iunie 2010, la Satulung Suseni.

 

modificări aprobate, promulgate şi anunţate la Sesiunile Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România din data de 19-20 aprilie şi 27-28 septembrie 2013, la Tărlungeni şi Cluj.

 

modificări aprobate, promulgate şi anunţate la Sesiunile Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România din data de 14-15 aprilie 2016, la Cluj.