www.evangluth.ro

2017. július. 25., kedd

Képgaléria


 

Statutum románul

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTÃRÂRE
privind recunoasterea Statutului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România
ANEXA

În temeiul art. 29 alin. (3) si al art. 108 din Constitutia României, republicatã, precum si al art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã si regimul general al cultelor, Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se recunoaste Statutul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Decretul Prezidiului Marii Adunãri Nationale nr. 588/1949 pentru aprobarea Statutului Bisericii Evanghelice Luterane Sinodo-Presbiteriale din Republica Popularã Românã, nepublicat.

PRIM-MINISTRU
CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU
Contrasemneazã:
Ministrul culturii si cultelor,
Adrian Iorgulescu
Bucuresti, 9 aprilie 2008.
Nr. 400. ANEXÃ

STATUTUL Bisericii Evanghelice-Lutherane din România

CAPITOLUL I Dispozitii generale
CAPITOLUL II Membrii si organizarea bisericii
CAPITOLUL III Autoguvernarea bisericii
CAPITOLUL IV Serviciul preotesc
CAPITOLUL V Personalul parohiei
CAPITOLUL VI Parohia
CAPITOLUL VII Protopopiatul
CAPITOLUL VIII Eparhia
CAPITOLUL IX Disciplina bisericeascã
CAPITOLUL X Dispozitii finale

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Denumirea bisericii este Biserica Evanghelica-Lutherana din România.
(2) Biserica Evanghelica-Lutherana din România este comunitatea organizatã cu scopul practicãrii religiei de cãtre credinciosii evanghelici, parte a Bisericii lui Isus Cristos.

Art. 2. - (1) Învãtãturile si slujirea Bisericii Evanghelice-Lutherane din România se bazeazã pe Sfânta Scripturã, în spiritul simbolurilor curentului lutheran al Reformei.

(2) Documentele de credintã ale Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt Confesiunea Augustanã Invariata si Catehismul Mic al lui Martin Luther.
(3) Simbolurile ecumenice ale credintei ce apartin Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt: Crezul Apostolic, Niceo-Constantinopolitan si cel Athanasian.

Art. 3. - (1) Pe baza identitãtii confesionale, Biserica Evanghelica-Lutherana din România functioneazã în comunitate de amvon si sacramente cu Biserica Evanghelicã de Confesiune Augustanã, respectiv Biserica Evanghelicã Sãseascã din Transilvania, cu Biserica Evanghelica-Lutherana din Ungaria si cu toate bisericile evanghelice-lutherane din alte tãri.
(2) Biserica Evanghelica-Lutherana din România functioneazã în comunitate de amvon si sacramente cu Biserica Reformatã din România, aceastã legãturã fiind bazatã pe traditiile istorice seculare, precum si cu bisericile care acceptã Concordatul de la Leuenberg.
(3) Biserica Evanghelica-Lutherana din România întretine legãturi frãtesti cu celelalte biserici crestine si are contacte ecumenice cu bisericile din România si din strãinãtate, mai ales cu acele biserici care apartin Consiliului Mondial al Bisericilor si Conferintei Bisericilor Europene.

Art. 4. - (1) Biserica Evanghelica-Lutherana din România considerã ca misiune a sa, primitã de la Isus Cristos, propovãduirea corectã si din convingere a Evangheliei cãtre fiecare suflet, împãrtãsirea sacramentelor dupã învãtãturile date de cãtre Mântuitor si practicarea faptelor dragostei, ca rod al credintei.
(2) Biserica Evanghelica-Lutherana din România organizeazã, în spiritul evanghelic-lutheran, serviciile divine, munca misionarã, diaconalã si educarea enoriasilor sãi. Pregãtirea personalului sãu bisericesc se face cu respectarea libertãtii de gândire si de constiintã.
(3) Biserica Evanghelica-Lutherana din România respectã Constitutia si legile României.
(4) Biserica Evanghelica-Lutherana din România este independentã si suveranã în privinta organizãrii interne, a legilor si regulamentelor proprii, precum si a conducerii si a organizãrii disciplinei sale interne.

CAPITOLUL II

Membrii si organizarea bisericii

Art. 5. - Sunt membri ai Bisericii Evanghelice-Lutherane din România acele persoane de etnie maghiarã, slovacã, germanã, românã si de altã nationalitate care:
a) au primit taina botezului;
b) îsi manifestã personal apartenenta la Biserica Evanghelica-Lutherana din România prin intermediul confirmãrii sau prin declaratia de adeziune;
c) acceptã, mãrturisesc si respectã învãtãturile Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.
Art. 6. -Apartenenta la Biserica Evanghelicã-Lutheranã din România înceteazã prin deces, prin pãrãsirea bisericii sau prin excludere disciplinarã.

Art. 7. - (1) Apartenenta la Biserica Evanghelicã-Lutheranã din România se materializeazã prin apartenenta la o parohie.
(2) Este membrã a unei parohii din cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România acea persoanã care locuieste pe teritoriul acelei parohiei si participã în mod activ, spiritual si material, la sustinerea vietii si activitãtii comunitãtii bisericesti.
(3) Membrii comunitãtii bisericesti îsi exercitã dreptul de vot doar într-o singurã parohie, respectiv pe teritoriul acelei parohii sau al diasporei unde îsi au domiciliul stabil.

Art. 8. - (1) Membrii Bisericii se organizeazã în parohii. Parohiile alcãtuiesc protopopiile, iar protopopiile alcãtuiesc eparhia.
(2) Organizarea credinciosilor în parohii sau filii, împãrtirea circumscriptiilor de diasporã între parohii, respectiv repartizarea parohiilor în protopopiate sunt stabilite de prezbiteriul eparhial.
(3) Parohiile, protopopiatele si eparhia, respectiv institutiile legal înfiintate de acestea sunt persoane juridice, conform dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 9. - (1) În comunitãtile bisericesti din cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România limba de oficiere a slujbei este limba maghiarã, slovacã, germanã, respectiv românã, în functie de limba maternã si de traditiile membrilor parohiei.
(2) Decizia privind limba în care se oficiazã slujba unei comunitãti bisericesti, respectiv într-o parohie, filie sau diasporã, apartine adunãrii generale parohiale, iar la cererea comunitãtii de diasporã si pe baza referintei prezidiului protopopial apartine prezbiteriului eparhial.

CAPITOLUL III

Autoguvernarea bisericii

Art. 10. - Biserica Evanghelicã-Lutheranã din România este o organizatie autonomã care gestioneazã toate problemele proprii si îsi alcãtuieste Canonul, legile si regulamentele interne specifice.

Art. 11. - (1) În cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România guvernarea bisericii se realizeazã pe baza principiului sinodo-prezbiterial, conform cãruia, în conditiile formulate în Canon, fiecare membru al comunitãtii bisericesti are dreptul de a participa la conducerea bisericii în mod direct sau prin reprezentantii sãi legali.
(2) Organizarea si functionarea Bisericii Evanghelice-Lutherane din România respectã principiul paritãtii, respectiv influenta egalã a elementului clerical si laic.

Art. 12. - (1) Sinodul este organul decizional suprem, cu rol de reprezentare si administrare, legislativ si electoral.
(2) Adunarea generalã este organul electoral suprem al parohiei si al protopopiatului, cu rol de reprezentare si administrare.

Art. 13. - Prezbiteriul este organul de guvernare si executiv al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, la toate nivelele.

Art. 14. - (1) Biserica Evanghelicã-Lutheranã din România are la toate nivelele prezidii alese, formate din functionari clerici si laici.
(2) La nivelul parohiilor, acestea se compun din preot si curatorul parohial, la nivelul protopopiatelor, din protopop si curatorul protopopial, la nivelul eparhiei, din episcop si curatorul eparhial, precum si din suplinitorii legali ai acestora.
(3) Copresedintii sunt membrii prezidiului cu drepturi egale, care reprezintã comunitatea ce i-a ales si organele legale ale acesteia în fata autoritãtilor, ei fiind competenti de a le convoca, de a le prezida pe bazã de întelegere, de a semna împreunã, în numele acestora, documente oficiale si de a administra toate problemele bisericii, pe bazã consensualã.

Art. 15. - Oficiile de administrare ale Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt:
a) la nivel parohial: Oficiul parohial;
b) la nivel protopopial: Oficiul protopopial;
c) la nivel eparhial: Oficiul episcopal.
Art. 16. - (1) Parohiile, protopopiatele si eparhiile au dreptul de a înfiinta si sustine instituti caritative, de misiune internã si externã, sau alte institutii cu scop religios, institutii de învãtãmânt public si de formare a personalului propriu, case de pensii, edituri de carte si reviste, ateliere media, respectiv unitãti economice.
(2) Functionarea institutiilor si organizatiilor enumerate este reglementatã prin lege separatã, adoptatã de Sinod, conform legislatiei din România, si, ca atare, apartine de organizarea bisericii si se aflã sub conducerea, guvernarea si supravegherea autoritãtilor bisericesti.

Art. 17. - În interesul serviciului bisericesc si al conducerii, Biserica Evanghelicã-Lutheranã din România organizeazã comisii consultative.

Art. 18. - (1) La nivelul parohiilor, judecata si disciplina bisericeascã revin Comisiei de disciplinã parohialã care este formatã din membri alesi din cadrul prezbiterilor.
(2) La nivelul protopopiatelor, judecata si disciplina bisericeascã apartin Comisiei de disciplinã protopopialã, la nivelul eparhiei acestea sunt competente ale Comisiei de disciplinã generalã eparhialã, iar la cel mai înalt nivel, ale Comisiei de disciplinã extraordinarã.

Art. 19. - (1) La fiecare adunare generalã, adunare prezbiterialã si la fiecare adunare regulamentarã a comisiilor este obligatorie încheierea unui proces-verbal care va trebui sã cuprindã, obligatoriu, lista celor prezenti cu drept de vot, prezidiul, secretarii, cei care semneazã pentru conformitate, respectiv propunerile si hotãrârile luate.
(2) Câte un exemplar al procesului-verbal va fi trimis autoritãtilor bisericesti superioare.

Art. 20. - (1) La adunãrile bisericesti, vointa legal manifestatã a majoritãtii celor cu drept de vot este decisivã.
(2) Au drept de vot si pot fi alesi doar acei membri majori (care au împlinit vârsta de 18 ani) ai bisericii care contribuie material la sustinerea bisericii în mod sistematic.
(3) La adunãrile bisericii votul este, de regulã, deschis.
(4) În probleme materiale sau principiale importante, prezidiul poate dispune votul nominal.
(5) În probleme legate de alegeri si probleme personale, la cererea celor interesati sau pe baza deciziei prezidiului, se poate dispune votul secret, cu aprobarea adunãrii generale.

Art. 21. - (1) Adunarea generalã sau Sinodul poate lua hotãrâri valabile doar în problemele care se aflã pe ordinea de zi.
(2) Hotãrârea Adunãrii generale, respectiv a Sinodului poate fi modificatã doar de o nouã adunare generalã sau de un nou sinod.
(3) Hotãrârile privind alegerile pot fi desfiintate de organele competente doar pe cale disciplinarã.

Art. 22. - (1) Hotãrârile Adunãrii generale, respectiv ale Sinodului intrã în vigoare prin pronuntare în cadrul adunãrii.
(2) Hotãrârile si dispozitiile administrative ale altor autoritãti bisericesti intrã în vigoare prin comunicarea hotãrârii sau a dispozitiei (pronuntare, respectiv înmânare).
(3) Rezultatul votului intrã în vigoare doar dupã împlinirea termenului de apel de 15 zile de la pronuntarea rezultatului votului, iar în caz de apel se va astepta decizia autoritãtii competente pentru investigarea validitãtii votului.

CAPITOLUL IV

Serviciul preotesc

Art. 23. - (1) Isus Cristos a orânduit un serviciu special pentru propovãduirea Evangheliei si împãrtãsirea sacramentelor. Conform ordinii bisericesti, acest serviciu este efectuat de preotul regulamentar hirotonit în acest sens.
(2) Hirotonirea este dreptul si sarcina exclusivã a episcopului.
(3) Poate fi hirotonit doar acel membru cu moralitate ireprosabilã al bisericii care dispune de pregãtire teologicã corespunzãtoare, dupã cel putin un an de serviciu practic în cadrul candidaturii la preoþie si dupã sustinerea examenului bisericesc. Comisia teologicã analizeazã si aptitudinea candidatului pentru serviciul preotesc si face propuneri episcopului cu privire la hirotonirea candidatului.
(4) Candidatul dobândeste statutul si diploma de preot cu ocazia hirotonirii.
(5) Caracterul de vocatie al serviciului preotilor si dreptul împãrtãsirii sacramentelor sunt identice, indiferent de locul angajãrii preotesti si de competenta de guvernare a bisericii.
(6) Dreptul si sarcina specificã a preotului aflat în slujba bisericii este îndeplinirea atributiilor bisericesti propovãduirea publicã a învãtãturii lui Dumnezeu, împãrtãsirea sacramentelor, dezlegarea de pãcate, binecuvântarea cãsniciilor bisericesti, oficierea înmormântãrilor bisericesti si pastoratia credinciosilor.

Art. 24. - În caz de nevoie, episcopul poate hirotoni în functia de levit, pe bazã de examen, un membru al bisericii cu pregãtire teologicã partialã, apt pentru aceasta si cu moralitate ireprosabilã, si îl poate numi pentru serviciu preotesc în calitate de capelan.

Art. 25. - În interesul edificãrii comunitãtii bisericesti, episcopul poate împuternici studenti la teologie, iar la cererea parohului, laici din rândul membrilor devotati si competenti ai comunitãtii, pentru serviciul divin auxiliar (propovãduirea Cuvântului si împãrtãsirea sacramentelor).

Art. 26. - Episcopul exercitã drept de supraveghere asupra învãtãturilor, asupra efectuãrii serviciului divin si asupra comportamentului etic al preotului, respectiv teologului, levitului sau laicului împuternicit pentru oficierea serviciului divin auxiliar.

Art. 27. - (1) Preotul, preotul suplinitor, capelanul, levitul si candidatul la preotie sunt de obicei salariati ai bisericii.
(2) Acestia au dreptul la locuintã de serviciu, ale cãrei cheltuieli de întretinere vor fi suportate de cãtre bisericã, pe baza hotãrârii prezbiteriale.

Art. 28. - Preotii îsi pãstreazã calitatea de preot si dupã pensionare. La cerere, cu acordul preotului competent, pot oficia orice serviciu preotesc sau divin.

Art. 29. - Preotul care a renuntat la serviciul bisericesc sau care este caterisit ca urmare a unei proceduri disciplinare îsi pierde statutul de preot, nu poate oficia serviciul preotesc, nu poate purta tinuta liturgicã si nu poate folosi titlul de preot.

Art. 30. - În cazul în care tituiarul diplomei de preot nu a fost angajat al bisericii timp de 5 ani fãrã întrerupere este necesarã expertiza Consiliului teologic si aprobarea episcopului pentru reluarea functiei de preot.

CAPITOLUL V

Personalul parohiei

Art. 31. - (1) Pot îndeplini functii bisericesti doar acei membri majori ai bisericii, de moralitate ireprosabilã, care corespund conditiilor cerute de functie, participã regulat la viata bisericii de cel putin 3 ani si contribuie material la sustinerea bisericii.
(2) Alegerea în functii bisericesti este valabilã pe o perioadã de 6 ani, cu exceptia cazurilor în care Canonul prevede altfel.
(3) Realegerea este permisã.
(4) Functionarul care lipseste nemotivat de la 3 adunãri consecutive convocate regulat îsi pierde functia dobânditã în urma alegerilor.

Art. 32. - (1) Biserica poate angaja în serviciul ei personal plãtit, de preferintã din rândul membrilor comunitãtii.
(2) Pot fi angajate doar persoane majore, de moralitate ireprosabilã, care corespund conditiilor cerute de serviciu.
(3) Biserica pretinde angajatilor sãi sã participe activ la viata comunitãtii parohiale în care îsi efectueazã serviciul sau pe al cãrei teritoriu îsi au domiciliul stabil, dupã puterile si capacitãtile lor.

Art. 33. - Functionarii si angajatii trebuie informati într-un mod care poate fi dovedit asupra drepturilor si obligatiilor lor cu ocazia instalãrii în functie.

Art. 34. - Fiecare functionar si angajat al bisericii este rãspunzãtor pentru pagubele cauzate în mod intentionat sau din neglijentã bisericii.

CAPITOLUL VI

Parohia

Art. 35. - (1) Parohia este comunitatea religioasã organizatã legal pentru practicarea în comun a religiei de cãtre credinciosii evanghelici-lutherani care locuiesc pe un teritoriu determinat.
(2) Parohia evanghelicã-lutheranã poate sã îsi asume îngrijirea spiritualã a tuturor crestinilor care solicitã acest lucru.

Art. 36. - (1) Orice persoanã botezatã dupã ritul evanghelic-lutheran, respectiv care si-a manifestat intentia de aderare si care nu s-a mutat din localitate sau nu si-a manifestat intentia de pãrãsire a cultului este consideratã membrã a parohiei bisericesti.
(2) Sunt considerati membri cu drept de vot ai parohiei doar acei membrii botezati si confirmati ai bisericii care contribuie material la sustinerea parohiei în mod regulat.

Art. 37. - (1) Drepturile membrilor parohiilor sunt: pot participa la serviciiie divine, pot folosi mijloacele harului, pot face uz de serviciile oficiale ale preotului si ale functionarilor bisericii, se pot folosi de institutiile bisericesti, pot exercita în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare dreptul de a alege si de a fi ales, dupã confirmare pot deveni nasi, în caz de prejudicii religioase pot cere protectia autoritãtilor bisericesti competente.
2) Obligatiile membrilor parohiilor sunt: sã ducã o viatã religioasã si moralã adecvatã, sã participe la serviciile divine, sã se foloseascã de mijloacele harului, sã se îngrijeascã de botezul si educarea religioasã a copiilor, sã promoveze interesele bisericii, sã respecte normele, regulamentele si dispozitiile legale emise de autoritãtile bisericesti.

Art. 38. - Oficiul administrativ al parohiei este oficiul parohial.

Art. 39. -Conducãtorul responsabil al oficiului parohial este preotul paroh, respectiv suplinitorul legal al acestuia.

CAPITOLUL VII

Protopopiatul

Art. 40. - Pentru o mai bunã organizare si supraveghere a activitãtii misionare si administrative, unirea mai multor comunitãti bisericesti într-o autoritate superioarã în vederea conducerii, administrãrii si mentinerii ordinii bisericesti formeazã protopopiatul.

Art. 41. - Organul suprem de reprezentare, administrare si electoral al protopopiatului este adunarea generalã protopopialã.

Art. 42. - Membrii cu drept de vot ai adunãrii generale protopopiale sunt:
a) prezidiul protopopiatului: protopopul si curatorul protopopial, iar în cazul imposibilitãtii exercitãrii atributiilor legale si statutare, suplinitorii legali ai acestora;
b) preotii alesi apartinând protopopiatului si curatorii parohiilor, iar în cazul imposibilitãtii exercitãrii atributiilor legale si statutare, suplinitorii legali ai acestora;
c) reprezentantii parohiilor, pe bazã de alegeri; fiecare parohie trimite de douã ori atâtia reprezentanti câte posturi de preot paroh sustine.
Art. 43. - (1) Organul executiv si de guvernare al protopopiatului este prezbiteriul protopopiatului.
(2) Membrii prezbiteriului protopopial sunt: toti demnitarii protopopiatului, cu exceptia celor 2 cenzori si a membrilor comisiilor de disciplinã.

Art. 44. - (1) Prezidiul prezbiteriului protopopial sunt: protopopul si curatorul protopopial, iar în cazul imposibilitãtii exercitãrii atributiilor legale si statutare, suplinitorii legali ai acestora.
(2) Prezbiteriul protopopial este convocat de prezidiul protopopiatului prin invitatie care trebuie sã continã locul, data si ordinea de zi exactã a adunãrii.
(3) Sedintele prezbiteriului protopopial se tin în general o datã pe an, dar în caz de nevoie pot fi convocate oricând.

Art. 45. - (1) Reprezentantul si conducãtorul ecleziastic suprem al protopopiatului este protopopul.
(2) Protopopul este ales cu majoritate simplã (jumãtate + unu) de cãtre adunãrile generale ale parohiilor, din rândul preotilor protopopiatului alesi si aflati de cel putin 10 ani în serviciul bisericii.

Art. 46. - (1) Curatorul protopopial este reprezentantul, conducãtorul laic suprem al protopopiatului.
(2) Curatorul protopopial este ales cu majoritate simplã (jumãtate + unu) de adunãrile generale ale parohiilor din rândul functionarilor laici ai parohiilor.

CAPITOLUL VIII

Eparhia

Art. 47. - Eparhia este alcãtuitã din unirea parohiilor organizate în protopopiate spre alcãtuirea autoritãtii supreme de conducere si administrare a bisericii.

Art. 48. - Sinodul este organul reprezentativ si administrativ, legislativ si electoral, respectiv de luare a deciziilor teologice supreme.

Art. 49. - Sinodul este convocat de prezidiul eparhial, care trimite fiecãrui membru o invitatie în scris cu cel putin 3 luni înainte, specificând locul, data si ordinea de zi exactã.

Art. 50. - (1) Sinodul se întruneste de regulã din 3 în 3 ani, în caz de nevoie poate fi convocat oricând, în caz exceptional se trimite invitatie în scris cu o lunã înainte, specificând locul, data si ordinea de zi exactã.
(2) La cererea în scris a unei treimi din membrii sinodului, prezidiul este obligat sã convoace Sinodul în termen de 3 luni.

Art. 51. - (1) Sinodul este legal întrunit:
a) dacã a fost convocat conform regulamentului;
b) dacã este prezentã majoritatea simplã a membrilor cu drept de vot si fiecare protopopiat este reprezentat.
(2) Componenta si functionarea Sinodului sunt stipulate într-un regulament separat.

Art. 52. - Prezbiteriul eparhial este organul suprem de guvernare si executiv al eparhiei.

Art. 53. - (1) Prezidiul prezbiteriului eparhial este compus din episcop si curatorul eparhial, iar în cazul imposibilitãti exercitãrii atributiilor legale si statutare, din suplinitorii legali ai acestora.
(2) Prezbiteriul eparhial este convocat de prezidiu cu cel putin 30 de zile înainte, prin invitatie, care va indica data, locul si ordinea de zi a sedintei.
(3) Prezbiteriul eparhial se întruneste anual si ori de câte ori problemele o impun.

Art. 54. - Prezbiteriul eparhial este legal întrunit:
a) dacã a fost convocat regulamentar;
b) dacã este prezentã majoritatea simplã a membrilor sãi.
Art. 55. - Prezidiul este organul reprezentativ si administrativ al eparhiei.